38 MIHAI NOVICOV Dar încercarea de evadare eçueazâ motivul neîmplinirii reapare, însâ estompât, ca un fel de resemnare tihnitâ. Dorul de patrie, de natura rusa nordicâ, atît de subliniat de unii comentatori, e totuçi secundar; cauza nemultumirii care submineazâ linistea poetului e alta : — câ în ciuda tuturor eforturilor, con-ditia lui poeticâ nu poate armoniza eu realitatea înconjurâtoare. Poate toemai din aceastâ cauza în Motive persane gàsim si una din cele mai explicite pro-fesiuni de credintâ poeticâ aie lui Esenin : EblTb I103T0M — 3H3HHT neTb paîflojibe, Htoôw 6wjio an« Teôa HiBecTiieti. CojroBeft noeT — eMy He ôojibHO, y Hero oflHa h Ta ace necHH. KaHapeüKa c ronoca ny*oro — >KajiKasi, CMeuiHaa noôpaKyniKa. Mwpy HyiKHo neceHHoe cjiobo neTb no-CBOÜCKK, jiavKe KaK naryuiKa 1. Çi atît de ciudat se completeazâ aceastâ declaratie programaticâ, profund subiectivâ, eu o alta, ¡din Càpitanul lumii. Admiratia lui Esenin pentru geniul lui Lenin e de o simplitate si de o gravitate impunâtoare : He oGojibmeH h THMnaMH repoio, He Tperieüiy KpOBOnpOBOflOM )KHJT. il C43CTJÎHB TeM, Hto cyMpaHnoü nopofo OjIHHMH HyBCTBaMH H c hhm Abiuian M >khjt 2. Poemul închinat lui Lenin continuâ în aceastâ cadentâ, încununîndu-se ca în atîtea alte poeme eu aceastâ temâ, eu imaginea viitorului feeric al întregii planete, luminate de farurile leninismului. Finalul liric este însâ elegiac: Torvaa no3T Æpyroft cyab6bi, H y* He h, A oh Me* BaMH CnoeT BaM necuio B necTb 6opb6bi ¿IpyrHMH HOBbîMH CJlOBaMH. 1 A fi poet înseamnà — a cìnta libertatea, / ca sâ-Çi devie mai cunoscutâ. / Privighe-toarea cînd cîntà, pe ea n-o doare / Ea are mereu acelaçi cîntec. / / Canarul, imitînd pe altul / e o jucàrie jalnicà çi ridicola. / Lumea are nevoie de un cuvînt cîntat / sa cîn^i doar cuvîntul tàu, fie çi ca o broascà. 2 Pe mine nu ma incinta / imnurile în cinstea eroului, / nu-mi tremurà / sistemul de canalizare al vinelor / Eu sînt fericit / cà într-o vreme sumbrà / am respirât / çi am tràit / ace-leaçi sentimente ca çi el.