136
NICOLAE CIACHIR
Din nota trimisa ìn ianuarie 1876 de catre Lascar Catargiu agentilor diplomatici romàni în strâinâtate pentru orientarea activitàtii lor, pare cà desi purta Ínteres râsculatilor, guvernul román pàstra neutralitatea, evident si ca un mijloc de a preveni pretendile puterii suzerane la o angajare alàturi de ea. în numeroasele consilii de ministri de la sfìrsitul anului 1875 si ìnceputul lui 1876, ìn care s-a discutât atitudinea Romàniei fata de evenimentele din Balcani, predomina ideea neutralitatii1.
    §i totuçi, în mod concret, cu toate declaratiile de neutralitate, Romania va sprijini pe ràsculati, ìn ciuda protestelor guvernului otoman çi a opozitiei marilor puteri. Totodata, guvernul român va lua màsuri pentru ìntarirea capacitàtii militare a tarii, spre a fi pregatit in cazul ca Turcia sau o alta putere ar fi invadat teritoriul tarii2.
    Dintre statele din Balcani, Serbia urmarea cu multa atentie evolutia evenimentelor çi se pregatea de lupta ìmpotriva Imperiului Otoman. Agentul Serbiei la Bucureçti, Petronievici, raporta la 28 august 1875 ministerului de externe sìrb, ca guvernul román priveste cu simpatie rascoala si ca Romania fi Serbia au interese comune in Balcani 3. Acelasi agent raporta la 2 septembrie
1875	câ s-au prezentat la agentia diplomaticà mai multi romàni si sìrbi domiciliati în România çi au cerut sa piece ca voluntari sà lupte in Hertegovina 4. Petronievici arata, la 11 decembrie 1875, câ a fost invitât la prìnz la palat çi câ reprezentantul Frantei i-a comunicat câ România se pregâteste militar, iar în primâvara anului 1876 va avea circa 50.000 de soldati apti sâ lupte 5. La acelaçi prînz, Catargiu 1-a informât câ turcii maseazâ trupe pe Dunâ-re si câ România si Serbia trebuie sâ ia mâsuri pentru a fi gata în caz de râz-boi
     în çedinta Consiliului de Ministri al Serbiei se lua hotârîrea la 16 februarie
1876	de a cumpâra cai din România pentru nevoile armatei sîrbesti 7. La 28 februarie 1876 câpitanul Pavlovici a primit aprobarea guvernului român în acest sens 8.
    Petronievici raporta la 9 martie 1876 din Bucuresti, câ România vrea sâ mentina neutralitatea, deoarece îi este teamâ câ, în caz câ lucrurile se vor complica în Balcani, Austria ar putea sâ ocupe Serbia, iar Rusia sâ ocupe România 9. El raporta de asemenea, la 15 mai 1876, urmâtoarele referitor la atitudinea guvernului român: „Guvernul, ca liberali sînt pentru eliberarea popoarelor subjugate. Dar în caz de un conflict ei vor mentine statul-quo, de teamâ cà Rusia sâ nu le cearâ înapoi gurile Dunârii" 10.
     1	T. Maiorescu, op. cit., p, 82, vezi çi D.I.R. Râzboiul pentru independejä, Vol. X, p. Il-a, p. 64—66.
     2	V. M a c i u, art. cit., p. 530.
3	Arhiva Ministerului Afacerilor Externe al Jugoslaviei, P/5, III, 28 August 1875'
     4	Ibidem, 2 Sept. 1875.
     5	Arh. M.A.E., al Iugoslaviei P/5 III, 11 dee. 1875.
     8	Ibidem, 28 decembrie 1875.
 7	Zapisnici Sednica ministerskog Saveta Srbije, 1862—1898, Belgrad, 1952, p. 151.
     8	Arhiva M.A.E. a Iugoslaviei P/5 III, teleg. din 28 febr. 1876.
    9	Ibidem, 9 martie 1876.
     10	Arh. M.A.E. al Iugoslaviei, P/5 III. teleg. din 15 mai 1876.