IOAN BOGDAN $1 REORGANIZAREA FACULTATII DE FILOZOFIE
221
     0 parte a profesorilor sustineau cà delegatii fi-au depâfit drepturile ce li se acordasera. Ei ar fi trebuit sâ ìnlàture doar « partile diferentiare, spre a se ajunge la unificare », farà a trece la o modificare esentialà. Altii sustineau, ìn schimb, ca farà aceste modificâri unificarea însàsi nu putea sa fie efectuatâ. Din aceastâ cauzâ, o « discutie amânuntitâ » si o decizie nu s-au putut lua in prima sedintâ, decît asupra titlului I, art. 1 fi 2. Sedintele au continuât 1 la 14 si la 16 noiembrie 1896, apoi ìn 1897 2. Regulamentul a fost aprobat de Consiliul facultatii ìn sedinta din 10 mai 1897 3.
    Comparìnd regulamentul din 1891 cu cel din 1897, gàsim deosebiri atìt de mari, încît putem spune câ intrâm într-o noua etapâ a istoriei Facultatii de litere si filozofie. Pe drept cuvînt, I. Bogdan arata ca prin regulamentul din 1897 facultatea a fost reorganizata.
     Ìn primul rìnd, durata cursurilor a crescut de la trei ani la patru ani.
I.	Bogdan a introdus pentru prima oara in Facultatea de litere si filozofie acel « an preparator », a cârui necesitate s-a fâcut simtitâ çi mai tîrziu, dupà primul razboi mondial.
    El a pornit de la conceptia ca la baza tuturor disciplinelor umanistice trebuie sa stea studierea serioasa a antichitatii. De aceea, toti studentii facultatii, indiferent daca se ìndreptau spre studii de istorie, filozofie sau filologie, trebuiau sa treacà prin acest an preparator, in care se studiau doar cinci materii : limba latina, limba greacà (cu cel putin trei ore sâptâmînale pentru fiecare), institutiile grecefti fi romane, logica fi psihologia experimental.
     Abia dupà aceea treceau la afa-zisele studii de specializare, care durau trei ani fiecare. Dupà cum sublinia I.Bogdan, durata studiilor nu se marise, deoarece, de fapt, ìnainte foarte putini studenti ìfi dàdeau examenele de licentà la fineie anului III. Cei mai multi le treceau la fineie anului IV sau chiar V. Chiar elevii fcolii normale superioare, unde se aflau elementele cele mai stu-dioase, obtinusera sa-fi dea licenta in cel de-al patrulea an 4.
     ìn al doilea rìnd, a crescut numarul cursurilor —- fie prin bifurcarea unora, fie prin ìnfiintarea altora noi. Fata de cele 13 catedre prevazute de regulamentul din 1891, cel din 1897 enumera 23, deci cu zece mai mult, mentionìnd totodatà ca trebuie sa se ìnfiinteze fi altele fi dìnd chiar sugestii in aceastâ privintâ 5.
     Crefterea numarului de cursuri se explica prin faptul ca psihologia, pedagogia si estetica nu se mai predau împreunâ, ci formau trei discipline deosebite. in locul catedrei de morala avem acum etica ; apare pentru prima oara sociologia. Istoria filozofiei se imparte in doua — veche fi moderna fi se separa de cea contemporana.
     La vechea sectie istorica principalele inovatii sìnt : separarea istoriei lite-raturii romàne de istoria romànilor fi bifurcarea ultimei specialitati. Afadar,
      1	Ibidem, Dos. 69/1896—1897, f. 11—12 v.
      2	La 2 februarie 1897. Univ. Bucurejti, Arh. Fac. filologie, Dos. 73/1807, f. 53.
      3	Ibidem, f. 45.
    4	loan Bogdan, Reorganizarea facultàfilor de litere, in CL, XXX, Bucurefti, 1896—1897, p. 645, 654.
      ° Vezi regulamentele din 1891 ?i 1897 in C. L a s c ä r si I. B i b i r i, Colecfiunea legilor regulamentelor, programelor, Bucuresti, 1901, vol. I, p 770.