92
ILEANA BERLOGEA
se condamnase. Emotionant din aeest punet de vedere este un document romànesc : scrisoarea pe care Andreev a scris-o, in 1909, traducatorilor dra-mei Vtata omului : A. Zaborowsky fi I.U. Soricu : „Imi pare foarte bine cä Viata omului se traduce in romànefte. Firefte, n-am nici o pretentie asupra vreunui onorar, atit pentru publicarea acestei bucati, cit si pentru alte luerari ale mele, traduse de dumneavoasträ... !n generai, chestiunea bäneascä are pentru mine putinä importantä. Ce mä intereseazà e ca ideile pe care eu le propag, sä se räspindeascä ìntr-un cerc cit mai intins" 1.
    Prima piesä, Càtre stele, o serie Andreev in momentele incordate ale revo-lutiei din 1905. Ideea apartine lui Gorki, care i-a propus prietenului din acele zile sä conceapä impreunä o lucrare consacrata intelectualului fi legäturilor sale cu främintärile maselor. Zidurile inchisorii Petropavlosk ii desparte insä pe cei doi oameni, care nu se vor mai intilni niciodatä pe aceeafi parte a bari-cadei. in temnitä, Gorki ìfi realizeazä singur gìndul, dind viatä dramei Copin soarelui, in timp ce Andreev serie Càtre stele. Chiar de la inceputul noului säu drum, Andreev s-a adresat experientei simboliftilor, incercind sä-fi scoatä actiunea de sub imperativele categorice ale precizarilor exacte. Actiunea din Càtre stele se petrece undeva la granitele Rusiei ; främintärilor revolutionäre li se aläturä preocupärile savantului astronom, care din inältimea Observato-rului säu fi de la lumina de gheatä a stelelor, opune luptelor prezente vefnicia cu impasibilitatea ei.
    Mijloacele de expresie elaborate de simbolifti nu-i sint insä suficiente scriitorului, dornic sä gäseascä formule mai violente, care sä comunice direct focurile lui emotive, sä zguduie fi sä loveascä imediat fi puternic imaginatia spectatorilor. Atmosfera tulbure, vagä, nedefinitä, cultivata de simbolifti, ii pare mult prea palidä. in Viata omului, Tarul-Foamete, Al àstile negre, Oceanul fi Anatema, Andreev elaboreazä modalitäti de expresie inedite : linii puternice, cadru halucinat.masainformä agitatäfi contorsionatä,—continuate fi dezvoltate mai tìrziu de futuristi si expresionifti.
     In complexul proces de imbogätire a procedeelor luate de la predecesori sau de elaborare a altora noi, aläturi de fireasca dorintä de a gäsi o modalitate personalä, menitä sä-i exprime gindurile, a existat fi o spontanä adeziune a scriitorului la eforturile generale care se fäceau pe atunci pentru crearea for-melor dramatice necesare exprimärii avintului revolutionär al epocii.
    A.V. Lunacearski, intr-o interesantä fi competentä analizä a inceputu-rilor teatrului revolutionär in Europa fi Rusia, fäcutä prin 1908 -, a descoperit in creatia lui Leonid Andreev, rezolväri partiale de o deosebitä valoare. Lunacearski aduce fi o remarcabilä punere in lumina a aspectelor pozitive fi a celor negative ale autorului. „Eu cred cä din punct de vedere formal, Leonid Andreev a pornit pe un drum bun. Dramele sale sint piine de ginduri fi senti-mente, tumate in severe forme simboliste. Totufi, e greu sä speri cä Leonid Andreev o sä se ridice pinä la o adeväratä conceptie tragicä despre lume...
     1	Scrisoarea este publicatä !n vol. L. Andreev, Viata omului, Bucure§ti, Ed. Socec, 1909, p. 4.
     2	A.V. Lunacearski: Coiliia.iU3M u ucKyccmeo din Teaip, DIhtiobhiik, 1908, republi-cat in culegerea A.V. Lunacearski: O TeaTpe H «paMaTyprim (3adaiu dun) Moscova 1959, vol. I, pp. 99—107.