ISTORIOGRAFIA ROMANA VECHE 169 IV. Cronica bulgara (1296—1413). Este meritul lui loan Bogdan de a fi dat la ivealà aceastà copie unica a cronicii bulgare anonime de la ìnceputul see. al XV-lea, cuprinsà in manuscrisul nr. 116 de la Kiev (ff. 440—447), atit de pretios prin continutul sàu istorie fi filologie 1. Judecind dupà filele albe dinaintea (f. 439) fi de dupà acest text (f. 448—449), aceasta este — cum just a observat loan Bogdan — o operà aparte, izolatà de Povestirea pe scurt fi de Letopisetul sirbesc (care sint reunite intr-un text continuu)2. Cà aceastà insemnatà cronica originalà bulgàreascà a avut o circulatie mai largà la noi fi a fost folosità ca izvor de informare, se vede din compilala romàneascà a lui Mihail Moxa (vezi mai jos). Prin urmare, numàrul copiilor romànefti ale scrierilor istorice bizantine fi sud-slave nu lasà nici o ìndoialà asupra ìnsemnàtàtii lor pentru studiul comparai al istoriografiei sud-est europene pinà in see. al XVI-lea, eie ocupìnd un loc de seamà printre celelalte copii pàstrate, atit prin vechimea, cit fi prin continutul lor. Am constatai chiar cà unele dintre aceste copii au intrat de mult in circuitul slavisticii europene, fiind luate in consideratie in editiile fi lucràrile de sintezà existente, dar altele au ràmas neobservate de cercetà-torii din tarile slave. Prin incercarea noastrà de sintezà am vrut sà atragem atentia asupra lor, in vederea unor cercetàri viitoare. II Trecìnd la prezentarea istoriografiei romàne vechi din see. al XV-lea, al XVI-lea fi de la ìnceputul see. al XVII-lea, nu este lipsit de interes sà reamin-tim principalele momente ale descoperirii ei pentru lumea ftiintificà moderna, ceea ce a dus treptat la ìmbogàtirea sensibilà a reprezentàrilor noastre despre creatià originalà romàneascà ìntr-una din limbile de cultura medievalà din sud-estul Europei, fi anume in slavonà. Astfel,ìncà la sfìrfitul see. al XVIII-lea a fost publicatà in Rusia Jlemonucb pyccKan BocKpecencKozo cnucKa (2 vol., St. Pb., 1793—1794), care cuprindea, printre alte texte, fi afa numita Cronica moldo-rusà, o variantà prescurtatà a letopisetului moldovenesc in limba slavonà din see. al XV-lea si de la ìnceputul see. al XVI-lea. Dar aceastà versiune ■—• prima descoperità — a fost folosità la noi mult mai tirziu, de càtre B. P. Hasdeu 3, in «Arhiva istoricà a Romàniei» 4. Cu putin timp inainte apàruse o nouà editie a acestei cronici, in IJo/moe coópanue pyccKux ilemonuceu, t. VII, St. Pb., 1856, p. 256—259, in care se preciza cà textul nostra se ìntilnefte in trei dintre manuscrisele cronicii rasesti : AKadeMmecmù XII (Bocxpecencmu, de la sfìrfitul see. al XVI-lea), AxadeMuuecKuù XIII (Anambipcmù, sfìrfitul see. al XVI-lea—ìnceputul see. al XVII-lea) fi KapaM3mcKuù (see. al XVII-lea). 1 Ein Beitrag..., p. 490—500 ; textul la p. 526—535 ; trad. lat. a lui V. Jagié, p. 536—543. 2 ìnsemnare autografa a lui Ioan Bogdan pe un exemplar däruit de fratele säu, iytefan Bogdan, Luciei Dj amo-Diaconitä. 3 „Engel — spune Hasdeu — o cunoscu mai mult numai din nume ; càci, in realitate, in tot cursul operei sale, el nu vru sau nu $tiu a o utiliza nici dintr-un punct de vedere“ («Arhiva istoricà a Romàniei», t. Ili, 1867, p. 26 ; este vorba despre J. Chr. Engel, Geschichte der Moldau und Walachei, I, 1804, p. 32). 4 Cronica cea mai veche a Romàniei, I.e., p. 26—28.