ECOURI PESTE HOTARE DESPRE IOAN BOGDAN
267
prin urmätoarele cuvinte lucrarea marelui nostru slavist : « Cartea de care ne ocupam este dedicata acestei extrem de importante descoperiri pentru istoria româneascâ. Prin îngrijirea cu care e scrisâ, prin metoda cuprinsului, ca si prin frumoasele conditii grafice, face multa cinste studiilor slave, negli-jate pînâ acum peste mäsurä in România ». C. Jirecek releva faptul ca lucrarea cuprinde o analizä minutioasâ a celor trei cronici çi ca : « textele sint editate într-un mod ce poate servi ca model » \ mentionînd apoi ca sînt însotite de o traducere româneasca, precum si de note amänuntite si doua facsimile.
    Merita sä fie mentionat faptul cä C. Jirecek, cunoscînd preocuparea intensa a lui I. Bogdan de a scoate la lumina izvoarele de bazâ ale istoriei noastre si, desigur, considerîndu-1 ca cel mai indicai om de stiintä din România care sä dueä la capät o actiune atît de importantä, în încheierea recenziei scria : « Ne permitem sä ne exprimäm o dorintâ : ar fi bine ca oamenii din regatul Româ-niei sä se gîndeascâ cît mai degrabâ la editarea unui « Codex diplomaticus », care sä corespundä cerintelor timpului. Cele mai multe documente slavone moldovenesti si muntenesti sînt împrastiate în atît de multe publicatii, incît utilizarea acestora este mult îngreunatâ. Probabil cä multe sînt încâ nepu-blicate. Natural, colectia trebuie sä fie completâ, iar textele singulare trebuie sä fie colationate exact cu originalele si n-ar trebui uitat nici indicele. O asemenea actiune ar deveni baza unui nou avînt pentru cercetärile istorice din tarä » 2.
    Continuîndu-si activitatea pe aceastâ linie, care corespundea unei impe-rioase necesitâti si nivelului de dezvoltare a stiintei istorice din tara noastrâ, I. Bogdan cautâ mai departe si descoperâ noi cronici pe care le publicä închi-nîndu-le maestrului säu V. Jagic, sub titlul Cronice inedite atingätoare de istoria românilor (Bucuresti, 1895, IX + 205 p. + XIX facsimile), întregind publi-carea izvoarelor narative.
    Recenzînd lucrarea, care prezenta o importantä deosebitä nu numai pentru istoria poporului nostru ci §i pentru slavisticä în general, V. Jagic scria : « Profesorul Bogdan din Bucuresti a avut, färä indoialä, noroc în des-coperirea unor noi izvoare de texte importante pentru istoria României. Este de la sine înteles cä, eu fiecare descoperire nouâ pe care el o face, se lärgesc cunostintele noastre despre literatura slavonâ din evul mediu, cäci aceste izvoare scrise sînt redactate mai aies în slavona bisericeascâ, care a fost timp îndelungat organul bisericii si culturii românesti » 3. Si, mai departe, releva faptul cä la publicarea izvoarelor slavone în Bucuresti autorul a reusit sä obtinä foarte frumoase rezultate din punct de vedere tipografie, estetic si critic, ceea ce serveste çtiintei si întâririi relatiilor cultural-istorice între popoare 4.
    A.	I. Iatimirski, în studiul Die ältesten slavischen Chroniken moldauischen Ursprungs. Eine Untersuchungen über die Redaktionen und kritik der Texte5,
     1	AfslPh, t. XV, 1892, p. 82; CL, an. XXVI, nr. 8, 1892, p. 689.
      2	AfslPh, t. XV, 1892, p. 91 ; CL, XXVI, nr. 8, 1892, p. 693 ; vezi çi scrisoarea lui C. Jirecek din 17. II. 1889, apud I. £ u p a j, I. Bogdan, p. 32.
     3	AfslPh, t. XVIII, 1896, p. 287.
     4	Ibidem, p. 288.
     5	în AfslPh, t. XXX, 1909, p. 481—532.