PENETRAT1A REFORMEI IN MOLDOVA
217
Ràspunzînd prin màsurile de prigcanà mai sus amintite, dcmnul Moldovei apâra nu numai confesiunea oficiala a statului sâu împotriva inovatiilor, dar cel putin în aceeasi mâsurâ fi propria-i stâpînire în tara.
    Domnia lui Despot nu a introdus açadar pentru prima oarà Reforma în Moldova si nici nu a deschis — cum s-a crezut mult timp — firul încercârilor protestante de a cîstiga teren aici ; dimpotrivâ, ea s-a întemeiat pe únele din rezultatele dobîndite în aceastà directie în deceniile precedente fi s-a strâduit sa le dezvolte. Departe de a fi deci descoperità de actiunea lui Despot pentru lumea protestantâ, Moldova s-a aflat în atentia conducâtorilor reformati încâ eu mult timp înainte 1, ca sector însemnat al confruntârii confesionale eu ansamblul lumii ortodoxe ; întorsâtura violenta pe care a luat-o aceastâ con-fruntare în Moldova trebuie consideratâ în primul rînd rezultatul contaminârii între progresele realizate de Reforma fi încercarea conducerii imperiului hab-sburgic de a încadra Moldova — prin intermediul lui Despot — în sistemuL sâu politic.
   CEPECKHM ÆbHKOH ÆMMMTPHE H nPOHHKHOBEHME PEOOPMAUHH B
MOJI/IOBy
(Pe3K>Me)
     HccjieAOBaHua nccjieAHHX jieT ibiaimn paEKHfi xarawcp h rjiyëmiy npOHHKKOEeiiHH Pecjîop-MauHH b MojiflOBy; 6buio ycTaHOBjieHO, mto npohhkhoechhm PetjjopMaiym b Moji/ioBy np0H30mjK>, no KpaüHeH Mepe, 3a OTa .zrecaTHJieTHa no BOCiuecTEHa sa npecTOji npoTecTaHTa-rocnoflapa /Jecnora-Bofl3 h cjie/ioBaTCJibHO He sbjtsctc» pe3yjii.7aTOM saxuaTa hm BJiacTH, xax aojiroe BpeMH TpaKTOBajia stot c[)aKT nama HCTopHorpatjîHa. B pn^e npe/mjecTByioiuHX HCcncaoBannii 6bma OTMCneHa HerepnHMOCTi> BCpOHcnOBeflOBaHKH, xapaKTepiiaa pnn hctophh Mojwobm nepnoaa, npeamecTBOBaBinero npaBneHHio flecnoTa. AHraniOTepaHCKHñ xapaKTep npecJieflOBaHHü Ha noMBe pa3JiHHHa BepoHncoBeaaHHH Heneo EbiaBjiaeTca B waiepHajie, coflep*aiueMca b cooômCHHHX cep6cKoro ÆbHKOiia JXuMinpne, ueHTpajibHoro nepcoHaaca b hctophh panHHX kohtektob Me>K/iy npoTecTaHCKHM h npaBocJiaBHbiM mhpom, Meacíiy BHTTeH6eproM h BmainHCii. C'cKpeiapb Mon-aaBCKoro roenoflapa, ccxpeTapb KoHCTaHTHHoncj^bCKoM naTpnapxHH, absikoh flHMHTpae 6bui ocHOBHbiM nocpeflHHKOM npa MHoroHHCJieiip.bix neperoBopax, KOTopbie hmcjih MecTo b 3tot nepnofl Me*ay rjiaBaMH npoiecTaHCKoro h npaBocjiaBHoro MHpa. ËosBpaTHBiimcb b MonaoBy, xoTopaa cTana BaacHeñmHM ueiiTpoM CTOJiKHOBeHHa sthx flByx EepoHcnoBeflaHHà b nepuo/i nep-Boro npaBJienH» AneKcanzipy JIsnynmaHy, aíhkoh ^hmhtphc BbinyjKjieH ôeacaTb H3-3a ctuibHoro pejiHrH03Horo npccjieaoBaiiHH, npoBOflBEnieroca no npHKa3y rocno/iapa, h b ero cooSmenHH BnepBbie OTMenaeTCsi aHmnioTepaHH3M roenoflapa.
     BoHHCTByiomHii xapaKTep onno3HHHH Meatfly ni0TepaHH3M0M h npaEocjiaBneM b Mojiíjobc, KOTOpaa bo Bcex apyrax cny’jaax npoaBjrajracb b paMKax cnopoB h neMaraoü nponaran/ibr, aBJiajtca pe3yjibTaTOM He TOJibKO npoTecTaHcxoro nposenHTH'N-a b Moit/iobc, ho h pe3yjibTaTOM oCmeôu-uema smoeo npo3ejiumu3Ma c nommuuecKoü npoepaMMCü. C'HjibHbiii HaacBM co CTopoHbi ra6-c6yprCKOÜ HMnepHH C nejltio BKJUCHCHHa MOUflOBbl B CECIO IIOJlHTHHCCKyiO H flHnjT0MaTH4CCKyK>
En marge de la croisade protestante du groupe de Urach pour la diffusion de l'Evangile dans les langues nationales du sud-ést européen. L'episode Wolff Schreiber, in RESEE, an. II, 1964, nr. 1—2, p. 152—177.
      1 Este foarte posibil ca Despot insuçi sä fi luat cunoçtin^â pentru prima oarä despre situ-a{ia din Moldova, incä din timpul çederii sale la Wittenberg, dupä cum afirmä J. A. de Thou în Histoire Universelle ; „Ensuite ayant fait connaissance à Wittenberg avec des Hongrois et des-Polonais, il apprit beaucoup de particularités des affaires de Valachie" ; la T. G. B u 1 a t, încâ ceva asupra lui Iacob Heraclide Despotul, în «Revista Istoricä» II (1916), r. 3—6, p. 48.