220
C. N. VELICHI
    In al treilea rind, loan Bogdan este creatomi si organizatorul bibliotecii facultàtii. Acestea sint cele trei aspecte mai importante ale activitàtii organi-zatorice desfàsurate de el ca decan al facultàtii. Asupra lor nu s-a scris nimic pinà acum. Articolul de fatà vine deci sà umple un gol si se bazeazà aproape exclusiv pe materiale de arhivà. Este vorba de arhiva Universitari din Bucu-refti — fondurile de la rectorat si de la vechile facultàti— litere, drept, stiinte
—	sau de materiale din fondurile Arhivelor Statului. S-au utilizai apoi un raport publicat de loan Bogdan fi citeva materiale de presà. Toate aceste izvoare ne dau informatii amànuntite asupra activitàtii de organizator a lui loan Bogdan, completìnd in mod armonios opera sa.
    La 29 mai 1896, P. Poni, ministrul instructiunii, aràta decanului Facultàtii de litere din Bucurefti cà dorea sà unifice regulamentele celor douà facultàti similare din tarà. Luind avizul Consiliului permanent de instructie, ministrul solicita ca problema sà fie discutatà in consiliul facultàtii. Aceasta trebuia sà delege doi profesori, care impreunà cu alti doi ai facultàtii de la Iasi fi cu un delegat al Ministerului sà formeze o comisie pentru unificarea regulamentelor1.
    Cu o zi ìnainte, Titu Maiorescu, rectorul universitàtii, adresa un raport ministrului, cerìnd ca respectiva comisie sà aibà o competentà mai largà, pentru a putea elabora fi un regulament unitar de disciplinà pentru studenti2. Aràtìnd deficientele legii in aceastà privintà fi subliniind cà toate facultàtile universitàtii trebuie sà se supunà unui regulament de disciplinà unitar, Maiorescu enumera citeva probleme pe care acesta trebuia sà le rezolve. De pildà : Citi ani putea cineva sà ràmìnà student, dacá nu fi-a trecut in mai multe sesiuni examenul final? Citi ani putea sà ràminà repetent? f.a.
    in urna adresei ministerului, decanul E. Francudi a convocai consiliul facultàtii fi la 4 iunie au fost alefi ca delegati ai Facultàtii de litere din Bucu-refti profesorii C. Dimitresu-Iafi fi Gr. Tocilescu 3. Ca delegat al ministerului a fost numit profesorul loan Bogdan. Din partea Facultàtii din Iasi au fost delegati prof. P.P. Negulescu fi C. Leonardescu.
    La 7 iunie comisia era inftiintatà de dorinta ministrului de a elabora in acelafi timp fi un regulament de disciplinà pentru ambele universitàti4.
     Dupa ce comisia fi-a incheiat lucràrile, consiliul facultàtii a fost convocai la 12 noiembrie, in cancelaría Scolii normale superioare, « pentru a lua cuno-ftiintà de discutiile ce au avut loc cu aceastà ocaziune si de concluziile la care s-a ajuns »5. La acest consiliu au fost invitati fi cei doi delegati ai Facultàtii de litere fi filozofie din Iasi.
    Noul Regulament a fost citit de càtre I. Bogdan, care a aràtat « atit modi-ficàrile generale fi esentiate, cit si cele particulare fi adaosele sau supresiunile insemnate ce comisiunea a gàsit de cuviintà sà se faca in regulamentele actúale spre a se ajunge la unificarea lor ». Discutiile au fost vii, pàrerile fiind diferite.
1	Universitatea din Bucuresti, Arhivele Facultàtii de filologie, Dos. 86/ 896, f 175.
2	Raportul lui Titu Maiorescu càtre Petru Poni, Ministrul Instructiunii, ibidem, f. 257—257 v
     3	Ibidem, Dos. 69/1896—1897, f. 6.
     4	Ibidem, Dos. 68/1896, f. 363.
     5	Ibidem, i. 279.