CRITICA 51 BIBLIOGRAFIE
303-
Comitetul centrai secret bulgar ca St. Reapov, P. Kisimov, Ivan Kasabov s.a. Scrisorile acestora fi ale altora alcàtuesc o bogatà informa^ie pentru istoria emigratici.
       Foarte utile s!nt notele care dau làmuriri asupra datelor, faptelor fi persoanelor menzionate in scrisori, pentru care V. Traikov, bibliograful cu solida pregàtire fi larga cunoaftere a Renafterii bulgare dà o serie de trimiteri competente. O listà alfabetica a coresponden^ilor lui Rakovski fi trei indici, unul pentru nume de persoane, altul pentru lucruri fi numiri geografico fi ultimul pentru ¡lustraci ufureazà foarte mult consultarea carpii. Afteptat cu deosebit interes de istorici fi literati, nu numai in Bulgaria, ci fi in R. S. F. Iugoslavia, U.R.S.S. Grecia,. Romania ?.a., cel de al treilea volum al corespondenZei lui Rakovski formeazà un instrument de lucru de primà mina pentru toZi cei ce se ocupà de istoria Renafterii bulgare, a emigraZiei bulgare fi in generai a mifcàrilor de eliberare naZionalà din a doua jumàtate a secolului al XIX-lea din sud estui Europei. Desigur, pentru noi fi mai important va fi volumul urmàtor, al IY-lea fi ultimul al colecZiei, deoarece el va cuprinde perioada 1862—1867, timp in care Rakovski a stat mai mult la Bucurefti fi a avut legàturi cu literaZi fi cu oameni politici romàni ca B. P. Hafdeu, Alexandru loan Cuza, Mihail Kogàlniceanu, C.A. Rosetti fi alZii. Cu aceste volume Nicola si Veselin Traikov au dat la luminà lucràri care le fac cinste atit lor cit fi istoriografiei bulgare,
CONSTANTIN N. VELICHI
    M3BECTHX HA MhcTHTYTA 3A Hctophx■ Tom 14—15. CoopmiK mpydoee noceemenu uà aKaòeMUK Meati Cnezapoe. (Ilo c.iymù 80-zoduiununa My). B'bJirapcKaTa AicafleMHH Ha HayKHTe. OiTiejieHHe 3a HCTopmecKii h ne^a-rorHHecKH HayKH. Sofia, 1964, 590 p.
       Intrunind douà fascicole, acest volum al « Analelor Institutului de istorie » de la Sofia, cuprinde numeroase fi importante contribuZii aduse de cercetàtorii bulgari fi stràini la eluci-darea celor mai variate probleme din istoria Bulgarie!, BizanZului fi a Zàrilor vecine.
      Aspectele relaZiilor romàno-bulgare fi ale relaZiilor dintre poporul romàn fi celelalte-popoare vecine, bogat oglindite in paginile volumului fi de cele mai multe ori infàZisate pe bazà de informaZii inedite, suscita interesul nostru In primul rind.
      In aceastà ordine de idei, ne putem referi la unele momente chiar din viaZa fi activi-tatea acad. Ivan Snegarov, omagiat aici. Originar din oraful Ohrida, acad. Iv. Snegarov a_ avut prilejul sà cunoascà in tinereZe Zara noastrà, fezind citva timp la Tulcea. §i-a fàcut stu-diile la Chifinàu fi la Istambul. Dupà studii superioare la Moscova fi la Kiev, profeseazà la Istambul, Salonic fi Sofia. Totodatà se afirmà ca cercetàtor ftiinZific. Una dintre scrierile-lui de bazà este „Istoria Arhiepiscopiei de Ohrid" (1924). In lucràrile sale a atins probleme-de istorie sirbà, greacà, albanezà, rusà. De istorie romàneascà se ocupà in douà lucràri de spe-cialitate : Cu privire la problema dependenfei bisericii din Moldova fafà de cea din Ohrid (1929) fi Biserica ortodoxà romàna. De la intemeierea J'drii Romànesti si a Moldoveì pina la unirei lor. (Scurt studiu istorie) (1945—1946). MenZionàm ultima lucrare de proporci mai mari a lui Iv. Snegarov, Dominafia otomanà — frind in calea dezvoltàrii culturale a poporului bulgar si a celorlalte popoare balcanice (1958).
       Unele din problemele pe care le-a abordat Iv. Snegarov in decursul indelungatei sale acti-vitàZi ftiinZifice sint reluate de diverfi colaboratori ai volumului de faZà. La cunoasterea relaZiilor romàno-bulgare ifi dau aportul in primul rind unii istorici romàni.
      Prof. P. P. Panaitescu face un studiu comparativ despre Pradalica—institufie jeudalà in Bulgaria si in Romdnia (p. 235—242). Autorul stabilefte cà termenul „pradalica" provine in ultima analizà de la cuvintul latin praedium, care inseamnà posesiune teritorialà. In diplomatica latino-maghiarà acest termen a dat cuvintul praedalim, cu sensul de posesiune teritorialà care poate fi insusità de coroanà in cazul stingerii urmafilor pe linie bàrbàteascà. Din prae-dalium, prin adàugarea sufixului -ha, slavii din Ungaria au creat termenul pradalika cu acelafi inZeles. In aceastà formà termenul a intrat in circulaZie in Tara Romàneascà si in Bulgaria. El nu face parte din diplomatica slavo-romànà, dupà cum se dovedefte din inexistenZa luì