162
G. MIHAILA
    P) O Xepov-iKjOMtXh h iiA.i.wÉiiuka\k wp«\->KÏH (Despre heruvimi si arma de flâcâri, f. 220b) ;
    y) Cna(3)nií K Kpatvk covimh(m) w(t) tlAaMa a® Ahkiuhb KpfcAU (Povestire pe scurt a celor întîmplate de la Adam pînâ în vremea de astâzi, f. 221a— 222b). Aceastâ Povestire pe scurt este asemânâtoare celei publícate de I. Bogdan, în Letopisetul lui Azarie (v. mai sus ; cf. începutul : H,v,aA\k poAH CH0a, ChOk (iiiwca, (ïiiivCK KaHiiatia, Kamiaiik rt\a<«Aí:Ma, flíaAíAíHAk lapida etc.), dar nu este completa, càci ajunge numai pînà la împâratul Teofil (829—842)1.
    c)	Manuscrisul slav nr.330 al B.A.R. din sec. al XV-lea sau al XVI-lea, copiât probabil în Jara Româneascâ, în redacta sîrbâ 2. Exemplarul, avînd 237 f. hîrtie, scris într-o semiuncialâ minusculâ, cuprinde, dupa o serie de texte religioase (ff. la — 178b), rtlvTOK’iiHKk ckKpai|ieHk vv(t) h3ao>kéhìa riw(p’)rïa HiioKa, HjK! w(r) pa3AHMHki(X) A-fcTonHCkUk c-kiihca (Letovnic [anale] prescurtat din povestirea lui Gheorghe câlugàrul, care a scris-o din diferite letopisete, ff. 179a—289b).
    Aceastâ cronicâ prescurtatâ merge de la „facerea lumii“ pînâ la moartea lui Vasile Macedoneanul çi urcarea pe tron a lui Constantin Porfirogenetul (913).
    3.	Cronica lui Simeon Magistral si Logofàtul (sau Simeon Metafrastul, sec. al X-lea) 3, pâstratâ în cîteva manuscrise grecesti si folositâ adesea pentru a completa Cronica lui Gheorghe Amartolos, a fost tradusâ în slavonâ probabil în sec. al XIV-lea.
    Singurul manuscris slavon în care aceastâ cronicâ s-a pâstrat integral — în afarâ de începutul scrierii, privind facerea lumii din mss. 320 al B.A.R., citât mai sus (ff. 218 b—220b) — a fost copiât la Suceava, de câtre preotul Manoil (o singurâ mînâ), sub îndrumarea arhiepiscopului Anastasie Crimea çi apoi a ieromonahului Iorest, fiind terminât la 11 octombrie 16374. Astâzi manuscrisul, care are 325 f., se pâstreazâ la Biblioteca publica ,,Saltykov-5ce-drin“ din Leningrad (F IV, nr. 307) çi a fost éditât de Academia rusâ în 1905 :
     1	Pe coperta din fata, in interior, se afla o Insemnare a lui (sau despre) Petru Voievod (cel Tinàr [1559—1568] sau Cercel [1583—1585]?) si o alta din care rezultà cà manuscrisul aparfinea manàstirii Bistri^a. Acum InsS. coperta e nouà, de carton.
     2	Manuscrisul n-a fost vàzut de Jacimirskij si, deci, nu e menzionai nici de Weingart. A fost semnalat prima datà, dupà clte §tim, de Ecaterina Piscupescu, Literatura slava din Princiatele Romàne in veacul al XV-lea, Bucure^ti, 1939, p. 117—118. Vezi acum Panai-t e s c u, Manuscrisele slave... (text dactilogr., nr. 330). ìn Inlroducere (voi. I, p. XIV), prof. P. P. Panaitescu il considera din sec. al XV-lea, dar pe copertà indicala bibliotecii precizeazà sec. al XVI-lea.
    3	Vezi Weingart, op. cit., I, p. 63—83.
     4	Iatà ìnsemnarea de la sfìrsitul manuscrisului : Gid «mira ha\éhé(a\) MtTajJipacT noqa ‘>(p)Xìì"(c)ki> fluacTade Kph(a\)korh(h) h H£ Aocn-fe ciRpkwHTH ero, a noT«(») AOKOfH^a er9 e(p)A«>Ma();) livpec(T) Hr\-Mf(H), 8 ahh Eachaìì Roeso(Aa) [...]« cnHca ca pxno* nona MaHOHAd U’(t) GSmì(s) w(t) XPì(«) BigiAtNif 65“, R A'ferw .*sp«s. O'(k) .ni. A^ìk, h eB-fc3aHk th(jk) eii(c) irò p*nox. aa\h(h). „Aceastà carte cu numele Metafrast a inceput-o arhiepiscopul Anastasie Crimcovici si n-a reu?it s-o sfir-seascà. Iar apoi a terminat-o ieromonahul Iorest egumen, in zilele lui Vasile Voievod [...] ?i a fost scrisà cu mina preotului Manoil din Suceava, de la biserica Vovedenia Nàscàtoarei de Dumnezeu, in anul 6146 (1637), octombrie, 11 zile, si a fost legata tot de mina lui“.