CRITICA 51 BIBLIOGRAFIE
287
sugestive : 1100 de ani de scriere slava; Creator ii scrierii slave; Nemanja si fiii sài Stevan si Sava, fàuritori ai statului feudal sirb ; Versurile lui Teodosie despre Simeon Nemanja ; Iakov de la Serez, iubitor de carte si poet sirb in secolul al XVl-lea; Inceputurile literare la strbii de pe cursul mijlociu al Dunàrii ; Trei bizantini-scriitori sirbi in secolul al XV-lea; Tendinfe politice in istoriografia strbà medievali etc.
     Semnalàm aparte doar studiile in care autorul s-a referit, mai mult sau mai pu^in, fi la rela^iile romàno-sirbe. in Manuscrisele fi tipàriturile sirbesti de-a lungul veacurilor, sìnt menzionate urmàtoarele momente de rela^ii : activitatea tipografului Macarie in Tara Romàneascà ; trecerea tipografici de la Gorazd in Tara Romàneascà (p. 42—43) ; tipàriturile sirbesti de la Rimnic ; o tipàriturà romàno-sirbà de la Iasi, 1765 ; tipàrirea Regulamentului Mariei Terezia la Blaj, 1748; tipàrirea ziarului „Iugoslavia" la Bucurefti, 1871. Rolul càlugàrului Nicodim in literatura sirbà fi romàna este subliniat in legàturà cu inceputurile literare la sirbi (p. 172— 173). Nicodim s-a nàscut la Prilepac fi nu la Prilep, cum se afirmà in ¡storiografia romàneascà (vezi fi p. 205).
     O serie de consideragli noi sint exprimate Despre Grigorie Tamblac, pornindu-se de la letopisetele rusefti fi de la un studiu al lui E. Turdeanu (p. 175—182). Dupà cum s-a spus despre un contemporan cà e „sirbo-albanito-bulgaro-vlah“, tot afa despre Tamblac se poate zice cà e un „vlaho-bulgaro-sirbo-moldavo-rus" (p. 400).
     De patriarhul Nifon in Tara Romàneascà, precum fi de un logofàt La^co ,,ot Mà^efti", se vorbefte in treacàt in articolul Despre Luther in scrierile sirbesti de atunci (p. 304). in Manuscrisele muzicale de la Hilandar, autorul nu omite sà men^ioneze venirea tinerilor de la Lvov in Moldova pentru a invàta „cintarea bisericeascà, greceascà fi sìrbeascà" (sec. XVI) ; punerea in circuiate de càtre ieromonahul Teodosie a unui cintec bisericesc „adus din "Tara Romàneascà" ; tipàrirea unor càr^i de muzicà la Bucurefti, in 1847.
      Sà requiem fi constatarea autorului cà cneazul Lazar fi-a extins stàpinirea asupra regiunii Braniòevo pentru a iefi la Dunàre, cu scopul „de a-fi asigura importul de sare din salinele romànefti, din Carpazi fi din Ungaria. Este vorba de acei „bolovani de sare“ care se depozitau in oraful „Bolvan" de lingà Alexinac (p. 142).
     Aceste fi alte informaci màrunte din paginile carpii, care la prima vedere nu par a avea o importanza deosebità, sint prezentate de autor fi incluse in ansamblul faptelor de istorie culturalà cu comperila ftiin^ificà ce-i caracterizeazà de obicei scrierile.
S. IANCOVICI
    Braun M., Das serbokroatischen Heldenlied, Gòttingen : Vandenhoeck & Ruprecht, 1961, 286 p. (Opera Slavica, Bd. 1).
     Lucrarea Cintecul eroic sirbo-croat este conceputà monografie. Mai mult sintezà descriptiva decit opera de creafie criticà, ea oferà cititorului o substan^ialà sursà de informare, in special pe linia sociologica fi „biologica" a fenomenului.
      Prima sec^iune, Esenfa si confinutul cintecului eroic, graviteazà in jurul raportului dintre poezie fi realitatea istoricà. Un prim aspect consta in definirea mentalitàfii eroice ca dominantà ideologica a cintecului eroic fi, respectiv, ca atitudine sodala. Ràdàcinile acesteia din urmà rezidà in fórmele de viatà patriarhalà care au dàinuit in Peninsula Balcanicà pinà in secolul al XIX-lea, in haiducie ca instituye socialà fi in modul de viajà al aristocratici islamizate din Bosnia fi Herzegovina (cap. 2, Forme de viafà eroica).
      Etapa urmàtoarea a analizei confruntà citecul eroic cu realitatea care i-a furnizat substan^a poeticà Autorul constata cà, defi realist (eminamente istorie fi concret, precizia relatàrii avind deseori uscàciune de raport protocolar, iar elementul fantastic reducindu-fi adesea lunedia epicà la simbol), cintecul eroic sirbocroat nu se suprapune realità{ii ( !) Precizìnd aceastà observare, la prima vedere inconcludentà, autorul adaogà : „Pentru psihologia cintecului eroic poate fi adevàrat ceea ce nu s-a petrecut in realitate sau ceea ce nu s-a petrecut cu totul altfel... De aceea, ordinea in rang a persoanelor fi intimplàrilor este schimbatà : persoane fi intimplàri neesentiale trec pe primul plan, ceea ce este in mod obiectiv esencial decade la situala de cadru al acquimi sau, dacá nu este suficient de caracteristic, dispare cu totul...“-