HENRYK SIENKIEWICZ IN ROMANIA
79
càci ele fixeazà în chip hotàrîtor çi logic pînà unde trebuie sà meargà sentimenti] national. Trebuie sà-Çi iubeçti Çara înainte de toate si sà gîndeçti mai aies la fericirea ei, dar în acelaçi timp, cea dintîi datone a unui adevàrat patriot este sà aibà grijà ca ideile patriei sà nu fie în contra-zicere eu fericirea omenirii întregi, ci dimpotrivà, sà formeze una din bazele ei. Numai în aceste condiçii, existenÇa, dezvoltarea çi màrimea patriei vor interesa omenirea întreagà. Cu alte cuvinte, deviza oricàrui patriot trebuie sà fie : Prin patrie, càtre umanitate — çi nu : Pentru patrie, contra umanitàri. Tocmai aça am înÇeles, noi polonii, ideea de patrie çi în acest chip am iubit-o». Si, mai departe : „... ca sà îndreptàÇeçti fiinÇa ta trebuie sà ai în afarà de pumn çi piine,
o	idee moralà...", càci un popor izolat nu este çi nu va putea fi niciodatà destul de tare pentru ca, fiind cauzà de nenorocire universalà, sà poatà sà suporte apàsarea urii universale" l.
    Referindu-ne la continutul articolului lui Sienkiewicz, remareâm o întelegere si o traire superioarà a sentimentului patriotic care lasâputin în urmá pe creatorul romanului Prin foc si sabie. Fragmentul citât face parte din râspunsul lui Sienkiewicz la ancheta ziarului francez Le Courrier Européen, publicatâ sub titlul Co myslç o Nicmczech (Ce gîndesc despre nemti). Nicolae Iorga îsi încheie articolul eu un scurt comentariu :
      „Azi, cînd vultanii Poloniei celei vechi se açeazà în cuibul pàràsit pretinzînd a încàlzi acolo puii pàsârii de mult ucise, li se pot arunca în fat à aceste cuvinte de veçnic adevàr çi de superiori-tate moralà, pe care le-a scris unul din marii scriitori ai lumii".
    în anul 1905, cînd Sienkiewicz primeóte pentru romanul sâu Quo vadis premiul Nobel, evenimentul este semnalat de revista „Semànâtorul“ din Bucuresti, care îi consacrarà cîteva rînduri, semnate de Iorga, la rubrica „Cronica“2.
    Cît de strîns este légat numele lui Sienkiewicz de lupta poporului polonez pentru pâstrarea limbii nationale çi a traditiilor strâmoçeçti se subliniazâ çi în articolul Greva çcolarilor din Polonia, publicat în „Luceafârul“ din Sibiu (1907). Articolul relateazâ despre impunâtoarea miçcare de la începutul anului 1907, cînd 40 de mii de elevi au declarat greva, nevoind sà mai dea dascâlilor germani râspunsuri „pe nemteçte“.
     „Marele romancier Sienkiewicz n-a lipsit nici el pe poloni de cuvîntul sàu de îndemn çi îmbàrbàtare, iar împàratului Wilhelm i-a adresat o scrisoare demnà, luînd în apàrare limba si naÇiunea polonà".
    Tot astfel, articolul apârut în ziarul „Epoca“ din 8 august 1905, p. 1, intégrât în rubrica „Ecouri", informeazâ câ „romancierul polonez H. Sienkiewicz a fost condamnai de Guvemul General eu arest în casa, pentru câ a publicat si a semnat în ziarele ruse ,,o protestare contra rusificârii çcoli-lor poloneze". Dupa moartea scriitorului, numele sâu se întîlneçte tot mai des în coloanele ziarului condus de Iorga çi în alte gazete, fie sub forma unor articole inchinate scriitorului, fie numai în referiri presârate ici çi colo3.
1	N. Iorga, Sienkiewicz si idealul german, în „Neamul Románese", 3 noiembrie 1916,
p. 2.
     2	N. Iorga, Cronica, în „Semànàtorul", 1905, p. 937.
      *	„Neamul Románese", anuí XI, nr. 110, 12 noiemb. 1916. Ce datoreçte biserica lui H. Sienkiewicz, Arhim. Scriban. (Se anunÇà moartea lui Sienkiewicz çi influença operei sale Quo vadis? asupra literaturii stràine : Franca, Italia) ; „Neamul Románese", laçi Í5 dee. 1916, Polonia lui' Sienkiewicz de N. Iorga; „Neamul Románese" 20 sept. 1917, Amintirea lui Koiciuszko, de N. Iorga; „Timpul", noiembrie 1931, Henryk Sienkiewicz (comemorarea a 15 ani de la moarte> de El. E f t i m i u.