180 G. MIHÀILA Aici, in Letopisetul sirbesc, de exemplu in manuscrisul 116 de la Kiev, se trece astfel la istoria sirbeascà : K Td>Kf Kp-feiMÉHd nOCTHJKÉ CKAVp KTK KAArOMKCTHKirO rOCn©AHHa CpTiEAÉAVh, i;apfc CTi^aiia, R K A’kTO .jSiv^A., AsKi.uRpTa .k. ,,ìn acelasi timp 1-a ajuns moartea pe binecinstitorul domn al sìrbilor, tarai §tefan, in anul 6864“ [resp. e.n. 1355]l. In Cronica sirbo-moldoveneascà acest pasaj este suprimat si in locul lui apare : (i)(t) c'K3Aani‘a >ks A\npa (Ao) AtTa ch(X) npii, s ativ .xsivs*3., w(t) toa^ npoH3K0ASnì'iA\ii K>K!6A\K h4*ia(c) MoAAaKC ;aa Béaìah [sic!]. IlpiHAf ^paroiuÉ koì-KoAa w(t) O^rpTiCKOH Sìmah, w(t) MapaA\o^phuja, sa to^po(m) «a awkk. „Iar de la facerea lumii pina la anul acestor imparati, in anul 6867 [resp. e.n. 1359], de atunci, cu voia lui Dumnezeu, s-a inceput Tara Moldovei. A venit Dragoj voievod din Tara Ungureascà, din Maramures, la vinàtoare dupà un bour“ 2. Mai departe, copistul moldovean suprimà unele stiri din istoria Serbiei, retinind numai pe unele din eie si alte fapte mai ìnsemnate privind pàtrun-derea turcilor in Europa. Din istoria Moldovei sint menzionate, in schimb, la locul cronologie potrivit, domnia lui Alexandru cel Bun, luarea Chiliei si Cetàtii Albe de càtre turci (1484, care insà figureazà si in Letopisetul sirbesc propriu-zis !) si un eveniment din timpul lui Bogdan voievod, fiul lui Stefan cel Mare (1512). Evident, cronica, a§a cum ni s-a pàstrat, este scrisà curind dupà aceastà data (la inceputul sec. al XVI-lea), dar ea ne arata cum s-au putut combina si mai ìnainte cronicile externe cu date din istoria internà, fiind un exemplu de trecere de la cronografia bizantinà si analele sud-slave (sìrbesti) la analele romànesti, mai precis, de includere in istoria „universalà“ a unor date ìnsemnate din istoria Moldovei. Cit de inconsecvent s-a fàcut acest lucra, se vede din faptul cà, numai la citiva ani de la moartea lui Stefan cel Mare, compila-torul a omis sà includa in textul sàu date despre marele voievod. Legatà de Cronica sirbo-moldoveneascà pare a fi o insemnare cu caracter de cronicà de la sfìrsitul unui Tetraevanghel din sec. al XVI-lea, provenit tot de la Mànàstirea Neamtului (B.A.R., mss. slav nr. 90), pe o filà astàzi dispàrutà. Dupà f. 181, cu care se ìncheie tetraevanghelul si ìnaintea sinaxa- 1 Bogdan, Ein Beilrag..., p. 520 ; la fel §i in manuscrisul de la Studenica si, cu o completare, in cel de la Cetinje si Sarandoporski (L j. Stojanovié, op. cit., p. 205). 2 Cronicile slavo-romàne..., p. 190 (trad. 121) ; reproducem dupà originai. Pe margine, acelasi copist a scris cu chinovar apti (vezi), iar mai tirziu (se pare, In sec. XVII), o altà minà a adàugat : 31 GtpanS A\ui(A),\(t) TOAH NA>m(c) np»H3B0AiNlf/W E)KÌè(a\) MoAAÌRCKAA SeMAt. E ATIV .xSu’-iis. HplHAE APari>ul£ BWMAO w(t) VropcKOH .'iemAH w(t) jllapaAiSpuuiA, 3J tSp»(a\) ha a«(r) h r(c.\)Ra .a. aì-(t). „Acesta este Ìeto-pisetul de cind s-a inceput, cu voia lui Dumnezeu, Tara Moldovei. in anul 6867 [1359] a venit Dragone voievod din Tara Ungureascà, din Maramure^, la vinàtoare, dupà un bour, $i a domnit 2 ani" (Bogdan, Cronice inedite..., pi. I).