ION IUCA CARAGIALE IN L1MBA SLOVACA
131
„arta scenica si posibilitadle ei“. ín articolul Pareri despre realismul de ieri ^i de azi 1 se vorbea despre succesul Scrisorii pierdute, ca fiind ín primul rind rezultatul intelegerii de catre actori si regizori a dialogului specific pieselor lui Caragiale 2, iar ìntr-o recenzie, la o culegere de teatru, aparutá la Moscova 3, se face observada: „... Calitatile piesei románesti, O scrisoare pierduta, au fost confirmate de succesul pe care aceastà comedie 1-a avut pe scenele de la Praga si Bratislava... meritele exceptionale, dobìndite de I. L. Caragiale, sint determinate in primul rìnd de virtuozitatea cu care stápine^te mijloacele de expresie...“
     Un element pretios in aprecierea vaiorii estetice a pieselor lui Caragiale sint si pàrerile exprimate in presa de cátre actori. Julius Tréger, care a interpretai pe Spiridon ín 0 noapte furíunoasá, marturiseste : „... Risul stirnit de comediile lui Caragiale nu este... intotdeauna vesel. Sub masca glumei se ascunde crudul adevár social, iar sub grimasa surprinsá parca íntr-o oglinda strímbá, se ascunde ghimpele intepátor índreptat ímpotriva indecentei celor puternici ai vremii sale. Caragiale se bucurà ín zilele noastre de toata cinsti-rea §i recunostinta. Este cel mai iubit autor rcmàn nu numai ín tara, dar $i peste hotare...“ 4.
     imbrattata cu simpatie si admiratie, opera lui Caragiale tradusà in limba slovaca este inca o dovadà a ráspindirii §i succesului literaturii §i culturii romane peste hotare. Articolele, recenziile si cronicile inchinate creatiei sale 5 ii afirmá pe deplin personalitatea. Realismul si interesul pentru contempo-raneitate, originalitatea si suveranitatea sa artistica au fàcut din scriitorul román o figura remarcabila, iar opera sa se bucurá in tara vecina de mare popularitate. Negresit cà noi traducen din scriitorul rcmán vor continua sá se facà $i de aici inainte. Ele vor ridica pe acest mare clasic pe o treaptá si mai ìnaltà, cinstindu-1 ca pe unul din spiritele artistice cele mai pátrunzá-toare ale vremii sale.
     1	Zoltán Rampák, Úvahy o realiítne vi eraj Sem a terajicm, ín «Slovenské divadlo», Bratislava, nr. 4, 1955, p. 327—328.
      2	Am tinut sá citam acest articol, íntrucít el, de$i nu se ccupà in mod special de Caragiale (articolul iacea o aralizà a repertciiului scenelor slovace la acea datá), totu^i Caragiale sta ca model prin piesa sa, in alegerea §i punerea in scenà a uror ccmcdii de certà vaicare universalá. Este vorba, deci, cu mirai de stmniíicatia deosebità a piesei, dar «i de íaptul cá reprezentarea cu succes a Scrisorii pierdute a rezolvat o serie de problcir.e legate de arta actoriceascà, care au putut íi aplícate si ín trarspurerea altor opere universale (cum ar fi de ex. Revizorul lui Gogol, despre care autorul articolului amintc^te).
      3	Vezi N a t a 5 a Tanska, rcccrzie la KjtcccuvecKan ¿YCKcniyfmn ctrpcn itapoÓHoü óeMcKpamuu. CáopHUK r.bec. CcciaFJieHKe h peíani¡un rcpeFCícb K. /lep^aEUHa, Moscova, 1955, ín revista (Slcvenské divsdlc», nr. 1, 1£56, p. 72: O hccnotách, rumunskej hry, Straten$ list najlepsie svedíí úspech u ofccccrstva, ktory táto hra dosiahla v praískejbratislavkej insenácii... V strater.cm liste, I. L. Caragiale dosahuje skvelé vysledky podmienené predováet-kym suverénnym zvládnutím vyrazovych prostriedkov svojho íánru..."
4	ín Caietul Program de la premiera ccmediei O r.caple furtuncasà, Teatrul I. G. Tajovsky,
 Zvoleñ, 16.11.1957.
      6 Despre I. L. Caragiale, cu diverse ccazii au mai scris : J. Vdovj ak, liumunsky kla-sik na scene Narcdntho divadla, Sn ziarul «Lud», VI, 1953, nr. 161 (7/VII) p. 4 ; Egri V i k t o r, Straten$ list, primiera veselohry na nevej scene Narodného Divadla, ín revista «Kultúrny 2ivot», VIII, 1953, nr. 28 (11/VII), p. 9; Vlado Duda 5, Caragiale v slcvenlive, recenzie ín revista «Kultúrny 2ivot», nr. 30, 1955.