ISTORIOGRAFIA ROMANA VECHE	181
rului (care ìncepe la f. 183, f. 182 fiind alba) se afla o fila cu urmàtoarea notità, scmnalatà de A. I. Jacimirskij :
    K At-ro .xs-4-kì. flAisiaa’ApTi kivébo(A) Mw(A)AdB’cKa(r) eTa Ha r(cA)«o H ril(A)Kd At(T) -AB. H m(c)uH . H.
     KAt(T) .jii-n-nfi. npì‘/ft(T) Baia3H(T) upK rpa(A) Khaìa h E-feA’rpaAiv .r. AtTa u,p(c)TEa e(r).
    „In anul 6921 (1413) Alexandra voievod a venit la domnie fi a domnit ani 32 si luni 8.
    In anul 6989 (1481) a luat Baiazid ìmpàratul cetatea Chilia fi Cetatea Alba, in al 3-lea an al imparatici lui“ 1.
    Primul pasaj este aproape identic cu Pulna II : K k a-ììto xbh3.2 era Ha
rocnoAcTKO ilAÉ^diiAp-K boìeoAa h rociioAcTBOBa .ak. aIst h .h . Avtc^Hh, dar
mai ales cu pasajul corespunzàtor din Cronica sirbo-moldoveneascà, copiata tot la Mànàstirea Neamtuiui (in ambele ei manuscrise) : H iIaéIUkAp k koékoAa AvwAAascnaro [de notat aceeasi grefealà gramaticalà : genitivul in loc de no-minativ] CTa sia rocnoAcTEO h rocrioAcTBOKa aììt .ab h M-kCAHk • H.
    Al doilea pasaj de asemenea este aproape identic cu cel din Cronica sirbo-moldoveneascà : C'km u,iipì\ [se. EaaaHTu] npiHA\H KìaTx h G sArpaA .r . ro AtTa ^¿Pctba ero.
    Observàm, afadar, cà izvorul celor douà ìnsemnàri, care pot fi considerate un fragment de cronica, este Cronica sirbo-moldoveneascà, din care copistul a extras douà stiri din cele patru referitoare la Moldova (celelalte douà se reterà la Dragos fi la un eveniment din timpul lui Bogdan III, din 1512).
     Afa stìnd lucrurile, ne explicàm fi grefelile de datare. Ìnaintea ftirii despre Alexandra cel Bun se spune : ,,K AtTO xsu,Ka. [6921, resp. 1413] Moscia Xo-Ah Ha Hoko BpAo etc.“, or copistul a preluat aceastà datà, defi din fraza urmà-toare, citata mai sus, nu rezultà cà cele douà evenimente au avut loc concomi-tent, ci aproximativ in acelasi timp. In cazul celui de-al doilea pasaj, in fraza precedentà lui se spune cà in anul 6989 (1481) Baiazid s-a urcat pe tron. Copistul insemnàrii a preluat aceastà cifrà, dar n-a mai adàugat cei trei ani.
    Prima etapà a istoriografiei romànefti independente (sau a doua — dacà admitem cà Cronica sirbo-moldoveneascà, defi din see. al XVI-lea, reprezintà un tip mai arhaic) o surprindem in Cronica scurtà a Moldovei fi in pàrtile de la inceput ale Letopisetului anonim al Moldovei, Letopisetul de la Putna I si II fi, respectiv, Cronicii móldo-polone fi Cronicii moldo-ruse (in afarà de legenda premergàtoare lui Dragof, provenità dintr-un alt izvor3).
    Cronica scurtà a Moldovei cuprinde o foarte succintà expunere (fàrà titlu !), de o paginà, a istoriei acesteia de la Dragof voievod pinà la 1451, respectiv lista domnilor, cu mentiunea citi ani au domnit. Defi adàugatà pe un manuscris din see. al XVI-lea (B.A.R., mss. slav nr. 280, f. 100a), ea este
     1	J acimirskij, C/iaertHcnue u pyccKue pyKonucu pyMHHCKUX 6u6/iuomeK, p. 631; cf. Panaitescu, Manuscrisele..., p. 90—91. Unde este ìnsà aceastà filà acum-—nu $tim.
      2	Data e aici grecità cu un an, càci in realitate e 1400. Dincolo grecala e mai mare, dar se datereste poate copistului : 6921 (1413).
     3	Cf. A. I. Jacimirskij, CKasatme eKpamife o MOJtdaecKux eccnoòapnx e Pi Kpecen-koù jiemonucu, St. Pb., 1901, extras din HOP SIC, t. VI.