288 CRITICA SI BIBLIOGRAFIE (p. 40). Prelucrarea materiei istorice conform canoanelor estetice ale genului e numità de autor „intensificarea ideologica". Procesul formai corespunzàtor, „intensificarea poetica", este tratat In capitolul 4, Forma exterioarà, analiza de limbà si stil In oarecare màsurà — contextual nepotrivit plasatà deoarece, in felul in care e intreprinsà, rupe omogenitatea fi echilibru de idei al primei pàr^i. Firul este reluat de ultímele douà capitole intitúlate Cintàref, auditoriu, mediu exterior (cu referiri, in perspectiva istoricà, la sociologia profesiunii aedice, la rolul masei in creala individuala etc.) fi Cìntecul eroic in istorie (ràsunetul marilor evenimente istorice — ocupaba otomana, lupta de la Kosovo, ràzboaiele de eliberare, primul ràzboi mondial etc. — in poezia eroicà). Sec^iunea a doua a carpii (Cintec fi teme) urmàrefte probleme ale structurii interne a .genului. Mai intìi, cum se formeazà cìntecul eroic. Autorul nu se arata preocupat de momentul iniziai, ci numai de etapele ulterioare ale procesului, schema evolutiva pe care o traseazà (cap. 1, Formarea si compozifia cintecelor individuale) pornind de la existenfa unui prototip dat (Vorlied), a unui fablon situatomi abstract (de ex., ràpirea miresei) capabil — prin adap-tarea la diferite situaci reale — sà ia forma concreta a cìntecelor individuale. Desfacerea in felii a compozi^iei cintecului eroic reconstituie, la nivel teoretic — sub raportul no^iunilor de teorie literarà — drumul standard al fenomenului. Astfel, la baza stà tema, definità ca „ceea ce trebuie sà exprime cìntecul, indiferent de organizarea concreta a materialului" (p. 131). Temei i se adaogà o schemà de acfciune potrività (formula la care se poate reduce acfciunea cintecului), cu ajutorul càreia se realizeazà apoi situatile concrete (motívele). Totalitatea acestora din urmà alcàtuiesc confinutul propriu-zis al cintecului. Temele de mare circuiate se concre-tizeazà ín lan^uri de motive stereotipe fi caracteristice (p. 134). Capitolele 2—7, dupà ce incearcà o clasificare pe criterii istorice a cintecului epic sìrbo-croat, ii exemplificà structura compozi^ionalà cu citeva situaci concrete (cintece avind ca teme : victoria asupra unui dufman periculos, eroul salvator, credintà fi necredintà etc.). ín ultimul capitol (Problema epizàrii), autorul cautà sà fundamenteze principiile com-pozitionale care alcàtuiesc premizele trecerii de la „cìntecul eroic individuai" la epopee. Studiul lui M. Braun reprezintà, incontestabil, o contribuye ftiin^ificà utilà, deoarece aduce o bunà sistematizare intr-un domeniu ìntins de fapte. Ierarhizarea materialului prin dispunerea lui pe douà coordonate (socialà fi „biologica“), multiplu intersectate, indicà o bunà cunoaftere a fenomenului focloric. Tratarea istoricà a tuturor problemelor conferà càr^ii un plus de Ínteres. Bógatele indice de nofiuni, poetica, onomastica fi toponimie de la finele carpii fac comoda consultarea ei. VIORICA NISCOV Pollok, K. H., Studien zur Poetik und Komposition des balkanslawischen lyrischen Volksliedes. 1. Das Liebeslied, Göttingen : Vandenhoeck & Ruprecht, 1964, 272 p. (Opera Slavica, Bd. 5). Pe baza unui bogat material de folclor sirbocroat, bulgar fi macedonean—raportat, uneori fi la folclorul popular neslav din Balcani, inclusiv la cel románese—autorul lucrärii intitúlate (Studii privind poética fi compozifia cintecului popular liric balcano-slav. 1. Clntecul de dragoste), ifi propune sä defineascä liniile reprezentative ale cintecului popular erotic al slavilor balcanici. Evident, sub raport literar. Lucrarea este aleätuitä din douä päry. Prima, consacratä poeticii, studiazä — in tehnica tradi^ionalä a cercetärii stilistice germane — rolul funcfional al tropilor (metaforä, perifraizä, sineedoeä, alegorie, personificare, antitezä etc.) fi al mijloacelor gramaticale (repetida, acumulare, elipsa etc.), pe baza unor ilusträri din piese de inaltä expresivitate. Partea a doua, pomind de la cercetäri mai vechi (Dinekov, Schmaus), stabilefte o clasificare a cintecului de dragoste dupä criteriul compozi^ional: 1. piese aleätuite dintr-un singur element de reprezentare (fie monologul, fie nara^iunea); 2. piese aleätuite din douä elemente de reprezentare (fie impletirea monologului cu des-fäfurarea epicä, fie dialogul);