178
G. MIHAILA
în mânâstirea Neamt, în aceeasi lunâ, iulie, în 16 zile“ — cu alte cuvinte în aceeaçi mânàstire în care fusese scris si se pâstra manuscrisul.
     Stirea se regâseste în Letopisetul de la Putna I si II, e drept, fàrà detaliile de mai sus 1, caci redactarea prototipului s-a fâcut mai tîrziu, dupa urcarea pe tron a lui Stefan cel Mare si în alta parte decît la Mânâstirea Neamtului.
    2)	însemnarea din Octoihul mediobulgar din sec. al XV-lea de la Biblioteca Academiei Teologice din Kiev (azi, probabil, la Biblioteca Academiei de Çtiinte a R.S.S. Ucrainene), semnalatâ de Ioan Bogdan 2, scrisâ, se pare, în 1484 si relatînd despre ocuparea Chiliei çi Cetâtii Albe de câtre turci (1484), fapt consemnat eu exactitate de Letopisetul anonint3 si de celelalte variante aie letopisetului moldovenesc 4.
    în fine, s-a discutât destul de mult daeâ pomelnicele din mânâstiri, în particular Pomelnicul mânâstirii Bistrita, cel mai vechi dintre cele pâstrate çi cel mai valoros din punct de vedere istorie (început la 1407 çi copiât în timpul lui Çtefan cel Mare, iar apoi continuât în sec. XVI—XVII, mss. slav nr. 78 al B.A.R.) 5, au stat la baza primelor letopisete 6. Evident, dupa cerce-târile întreprinse în ultimele decenii, nu se mai poate susine acest lucru, în sensul cà analele ar fi o formâ amplificatâ, superioarâ, izvorîtâ din pomel-nice. Cu toate acestea, se pare, totusi, câ într-o epoca ulterioarâ Pomelnicul de la Bistrita, eu bogata listâ a primilor domni ai Moldovei, începînd eu Bogdan, eu numele boierilor de la Alexandru cel Bun si de dupâ el, aie boierilor si rudelor lui Stefan cel Mare, eu numele arhiereilor etc., a constituit un izvor de informare istoricâ. Astfel, Axinte Uricariul, cronicar de la începutul sec. al XVIII-lea (cca. 1670—cca. 1733), serie vorbind de Costea Musatin: „Iarâ pentru Coste Musatin Vodâ, tatui lui Roman Vodâ, màcar câ la o carte de po-melnic a mânâstirii Bistritii 1-am gâsit scris a rîndul domnilor, iarâ unde ar fi fost domnia lui n-am putut afla" 7.
    Avem, asadar, o serie de exemple din care rezultâ câ însemnârile eu carac-ter istorie erau fâcute din necesitâti interne, din dorinta de a perpetua amin-tirea unor fapte aie trecutului. Aceste consemnâri au început încâ din primele decenii aie organizârii statelor feudale româneçti pe baza formatiilor politice anterioare. Dar tot atunci, cârturarii si domnii însisi au început sa ia cunos-tintâ, cum am vâzut, de istoriografia bizantina si slavâ, care le-a servit drept model literar, în special Povestirea pe scurt, letopisetele sîrbesti si mai tîrziu Cronica lui Manasses.
    „Dupâ modelul acestei istorii universale — scria Ioan Bogdan acum aproape 70 de ani (el avea în vedere Cronica lui Manasses, dar si Povestirea
      1	Cronicile slavo-romàne..., p. 44 (trad. 48), 56 (trad. 61).
2	Manuscripte slavo-romàne in Kiev, «Convorbiri literare», XXV, 1891, p. 503—511.
      3	Cronicile slavo-romàne..., p. 10 (trad. p. 19).
     4	Despre alte insemnàri din sec. XVI—XVII vezi Panaitescu, Manuscrisele slave..., p. XVII—XVIII, si descrierile manuscriselor menzionate acolo.
     5	Editat de D. P. Bogdan, Bucuresti, 1941.
      8	Vezi pàrerile de acest fel rezumate la V. G r e c u, Origina cronicilor romànesti, in Oma-giu lui I. Bianu, Bucuresti, 1927, p. 222.
      7	Mss. rom. 2591 al B.A.R., p. 14, citat de D. P. Bogdan, in studiul introductiv la Pomelnicul mànàstirii Bistrifa, p. 6. Costea este intr-adevàr mentionat la inceputul pomelnicului, dupà La^cu voievod sì inaintea lui Petru I si Roman I, fiii Mu^atei (f. 2b, in ed. p. 50).