RELATOLE ROMÀNO-SÎRBE ÇI RÀZBOIUL PENTRU INDEPENDENTA
141
cel putin pe armata romàna, care sá ocupe malul stîng al Dunârii, pînâ ce trupele sale vor fi terminât desfâçurarea strategica" 1.
     în instructiunile trimise colonelului Catargi în iunie 1877, printul Milan socoteçte câ ar fi de mare importanza a se hotârî ca România sa coopereze eu Serbia, adàugîndu-se totusi câ fortele Serbiei sînt suficiente pentru a tine în loc armata turca dislocata în Vidin si pe Timoc 2. Aceeaçi idee de cooperare a corespuns, probabil, proiectului de trecere a Dunârii în regiunea Vidinului de armata românâ, precum si recunoasterilor facute de statuì major român în sectorul acesta la 3—4 iulie 1877 3.
    încâ în mai 1877 Catargi raporta câ domnitorul Carol ridica diferite pretentii fatâ de comandantul rus si câ Marele Duce Nicolae, desi avea suma de 3 milioane ruble pe care s-o punâ la dispozitia României, va rezerva aceastâ sumâ pentru Serbia, cînd aceasta va participa la opera|;iunile militare4. într-o telegramâ din 14/26 mai 1877, Catargi raporta din sursâ sigurâ, câ Marele Duce Nicolae a primit dispozitii din partea împâratului sâ suspende tóate operatiunile militare pînâ la venirea împâratului çi a lui Gorceakov, Jomini si Giers Consulii pretind câ Turcia este decisâ sâ accepte deciziile protocolului de la Londra, dar în schimb armata rusâ murmurâ" 5.
     La 10 iulie, colonelul Catargi raporta din Bucureçti câ Ministrul Afacerilor Externe al României, M. Kogâlniceanu, pleacâ la Viena, çi 1-a rugat sâ comu-nice printului Milan dorinta guvernului român de a se consulta eu cel sîrb, în vederea unei cooperâri comune cerutâ de Marele Duce Nicolae çi aprobatâ de printul Gorceakov 6. într-o scrisoare, aflatâ în aceeasi arhivâ, e vorba de cineva care a câlâtorit în România si care raporteazâ câ în România printul Serbiei si primul ministru Jovan Ristici se bucurâ de mare popularitate si câ Românii vor sâ lupte alâturi de sîrbi7.
     Colonelul Catargi, la 14 iulie 1877, se gâsea în Tîrnovo, de unde trimitea un raport confidencial câ orice amînare a Serbiei de a intra în râzboi îi com-promite în fata tarului8.
    Agentul diplomatie al Serbiei la Bucureçti, Petronievici, raporta la 18/30 iulie 1877, câ Kogâlniceanu pleacâ la Viena sâ sondeze terenul ce ati-tudine va lua Austro-Ungaria în cazul trecerii armatei romane la sud de Dunâre, câ Marele Duce Nicolae s-a plîns bulgarilor câ românii n-au vrut sâ trimitâ trupe la Nicopole, apoi sînt date pierderile rusilor în sectorul Plevna 9.
     Acelasi Petronievici raporta lui Ristici la 12/24 august 1877 câ M. Kogâlniceanu i-a comunicat câ s-a ajunsla un acord eu ruçii, si câ foarte curînd
     1	Carol I, Cnvintàri si sensori, 1876—1886, vol. II, Bucurejti, 1903 p. 10.
      3	Fondul Ristici, Sign XIX/1, doc. 2.
     ! Generalul R. Rosetti, Partea luatd de armata romàna in ràzboiul din 1877— 1877, Bucuresti, 1927, p. 36.
      4	Fondul Ristici, Sign. XXII/3, doc. 288.
      5	Arhiv. I. I. telegr. 14/26 mai 1877, Sig. XII/3.
  6	Arhiva Institutului de istorie din Beograd, fond Ristici, Sign. XIX/1, doc. 56.
      7	Ibidem, doc. 752 ; Sig. XXVI/13 doc. 752.
      8	Ibidem, Sign. XIX/1, doc. 55.
      9	Ibidem, doc. 6.