294
CRITICA 51 BIBLIOGRAFIE
alte documente ale timpului li subliniazà mai mult viclenia fi ipocrizia. ín ciuda acestor aprecien contradictorii, dupà pàrerea noastrà este evident cà, independent de faptul cà Iordachi a fost mai consecvent decit Ipsilanti, nimic nu justifica istoricele vina celor doi fruntafi eterici pentru uciderea lui Tudor Vladimirescu, conducàtorul unei mifcàri populare progresiste indreptate Impotriva exploatàrii fi reac^iunii, cu revendicàri sociale mai largi si mai Indreptà-^ite declt scopurile limitate ale Éteriei.
      Cu tóate aceste obiec^ii fi únele observa^ii de amànunt, care s-ar putea face cu privire la citeva reperii fi inegalità^i In cuprinsul lucràrii, cartea lui B. Trubefkoi, valorificìnd un bogat material bibliografie fi documentar, insoliti de ilustrafii fi o hartà a itinerariilor lui Pufkin pe plaiurile Moldovei, scrisà cu vàdità pasiune fi incontestabilà competenza, constituie o contribuye importanti la cunoafterea raporturilor lui Pufkin cu literatura fi folclorul poporului nostru.
CEZAR APREOTESI
    Akira Sasaki, ffocmoeecKuü o ceoóode u nauie epeMH, «Hitotsubashi Journal of arts & sciences», vol. 3, no. ¡1, october 1963, Hitotsubashi University, Tokyo, p. 1—13.
      in articolul Dostoievski despre liberiate si timpul nostru, Akira Sasaki, lector de limbà rusà la Universitatea din Tokio, expune reflec^iile sale asupra problemei libertàri omului in epoca noastrà tn lumina filozofiei dostoievskiene, afa cum se contureazà ea in romanul Frafii Karamazov fi in deosebi in fascinantul capitol „Marele inchizitor".
      In introducerea textului recenzat se aratà cà Dostoievski ,,fi-a inchinai, s-ar putea spune, intreaga via|à —- in procesul actività^ii sale literare — problemei libertàri, fi a fàcut un pas destul de insemnat inainte spre làmurirea esen^ei acesteia".
      Pornind de la afirmaría lui I. V. Stalin, exprimatà intr-un interviú, potrivit càreia libertatea individuala este de neconceput farà libertàri fi drepturi sociale, Akira Sasaki e de pàrere cà „din aceasta incà nu rezultà faptul cà unde sint libertàri sociale, acolo in mod obligatoriu trebuie sà fiin^eze fi cele individuale". Autorul incearcà sà explice fenomenele vie^ii contemporane — in conditile capitalismului cit fi ale socialismului - prin unghiul vede-rilor lui Dostoievski, aderind aproape total fi fàrà discernàmìnt la conceptia scriitorului privimi libertatea individuala a omului.
     Dupà ce puncteazà continuiul capitolului „Marele inchizitor", teribilul monolog al inchizitorului medieval, slavistul japonez trage o seamà de concluzii dupà pàrerea sa generai valabile : in primul rind, pìinea cea de toate zilele fi libertatea se exclud reciproc ; in al doilea rind, poporul isi poate sacrifica libertatea pentru piine, aceastà primà necesítate vitalà a omului ; in al treilea rind, o asemenea imprejurare poate genera dominala dictatorialà a unei minoritari puternice, alese, asupra maselor populare, cit fi un sistem social care sà asigure un astfel de regim. ìn spiritul acestor concluzii, autorul articolului tinde sà ajusteze procesele —-extrem de profunde fi complexe In realitatea lor concreta — ale lumii capitaliste (corect pre-zentate in linii mari) fi ale lumii socialiste (ìnfà^ifate uneori unilateral fi insuficient analizate).
      Nu ne vom acupa de toate inconsecven^ele din artieoi, de lipsa unei nuan^àri dialectice ce se impune in analiza problemei libertàri, pornind de la ìnfelegerea ei ca necesítate infeleasà, de la semnificafia afirma^iei lui F. Engels privind trecerea de la capitalism la socialism ca fiind un salt al omului din imperiul necesità^ii in cel al libertàri. Spa^iul unei recenzii ne permite sà surprindem doar citeva din aspectele directorii ale articolului.
Akira Sasaki exprimà in mare parte idei fi concluzii juste, cum ar fi : „Libertatea este o no^iune istoricà fi totodatà relativà. Prin urmare, con^inutul libertàri... depinde de epocà. Ìn generai, unde libertatea este limitatà, acolo in mod inevitabil este frinatà dezvoltarea nor-malà a omului, avind ca urmare denaturarea esen^ei umane... De liberiate ne putem foiosi nu pe baza unor articole sau ale altora ale legii, ci ca rezultat al luptei noastre proprii pentru liberiate... Libertatea conftiinjei a atras dupà sine intoleran^a religioasà... ìn Cara socialismului... nu existà libertatea goanei dupà ciftig, nu existà liberiate de a obline profit" etc. Autorul adopta o pozitie critica fata de afa-zifii liberali, care invinuiesc socialismul de lipsà