ECOURI PESTE HOTARE DESPRE IOAN BOGDAN
269
deosebite ale lucràrii, afirmind cà prin aceastà colectie de docilmente « automi a ìndatorat nu numai istoriografia romàna, ci fi pe cea est-europeanà » K
    in cadrai preocupàrilor sale principale de editare critica a izvoarelor ca temelie a studiilor de istorie, I. Bogdan a contribuit fi la imbogàtirea colectiei Hurmuzaki, prin publicarea a trei volume de documente culese din arhive fi biblioteci polone, fi, anume Documente privitoare la istoria Romdnilor, supli-ment II, cu traducere francezà de I. Skupiewski (Bucurefti, vol. I, 1893 ; vol. II, 1895 ; vol. Ili, fase. I, 1900).
    Colectia a atras atentia istoriografiei poloneze atìt prin bogàtia materia-lului referitor la istoria poporului romàn, cìt si a celui polonez. Istoricul Ta-deusz Korzon, recenzìnd volumul al treilea, scoate in evidentà faptul cà printre aceste documente se gàsesc foarte pretioase materiale documentare pentru Moldova, ca de pildà cele referitoare la consolidarea succesiunii domni-lor2. Recenzentul relevà, in continuare, deosebita importantà a unor documente din arhivele polone, necunoscute pinà atunci istoriografiei poloneze3.
    Un alt domeniu de activitate in care I. Bogdan a dat contributii deosebite a fost limpezirea unor aspecte ale istoriei fi vechii culturi romànefti sub forma unor lectii sau conferinte. Acestea constituie importante realizàri in cadrul slavisticii noastre, deoarece au dat ìndrumàri ìn interpretarea justà a feno-menelor cultural-istorice, constituind totodatà un program de cercetàri viitoare.
    Astfel, in ìnsemnàtatea studiilor slave pentru Romàni (Bucurefti, 1894, 41 p.), lectia de inaugurare a cursului de limbi slave la Universitatea din Bucurefti (1891), I. Bogdan preciza care trebuia sà fie ansamblul preocupàrilor filologici slavo-romàne in cadrul Universitàtii, combàtind falsul patriotism fi subliniind cà « ftiinta istoricà trebuie sà iasà cu totul din faza romanticà a copilàriei », avìnd datoria de «a càuta pretutindeni numai fi numai adevàrul»4.
    Lucrarea a avut un puternic ecou in presa de specialitate. V. Jagic, figurà proeminentà a slavisticii europene din epoca respectivà, recenzeazà lucrarea, prezentind mai ìntìi personalitatea profesorului I. Bogdan in urmàtoarele cuvinte : « in ftiinta noastrà, profesorul I. Bogdan este cunoscut fi apreciat ca un savant fi cercetàtor excelent, serios fi ager, care ìfi desfàfoarà activi-tatea profesionalà cu dragoste fi succese stràlucitoare. Universitatea din Bucurefti se poate felicita pentru o astfel de achizi|ie » 5. ìn continuare, V. Jagié serie : « ìntr-adevàr, dacà romànii vor sà inteleagà limba lor, istoria lor, institutiile lor juridice, ei nu se pot lipsi de filologia slavà ».
Romànii fi bulgarii. Raporturile culturale si politice intre aceste douà po~ poare (Bucurefti, 1895, 58 p.) cuprinde textul unei conferinte tinute la Ate-
     1	Vezi scrisoarea din 17/30. I. 1914 adresatá de J. Radonié catre X. Bogdan, prin care ii multumeste pentru volumele primite si-1 anun^á cá va serie o recenzie in « Letopis matice srpske » (Apud. I. Lupa?, loan Bogdan, p. 35). De men^ionat cá aceastá promisiune, probabil datoritá izbucnirii primului rázboi mondial care a schimbat cursul evenimentelor, nu s-a realizat nici In volumul 300 (pe anii 1914—1921) al men^ionatei reviste $i nici in vol. 301 (pe anii 1922—1923).
  2	Tadeusz Korzon, recenzie in « Kwartalnik historyczny », XI, 1901, p. 113—118.
      3	Ibidem, p. 171; vezi si P.P. P a n a i t e s c u, op. cit., p. XI.
      4	I. B o g d a n, op. cit., p. 39.
      5	AfslPh, t. XVII, 1895, p. 295.