140
NICOLAE CIACHIR
rusefti prin Romània 1. Peste citeva luni fi armata romànà va participa activ la luptele din sudul Dunàrii.
    Dupà ìnceperea ràzboiului, printul Milan al Serbiei trimite pe unchiul sàu, colonelul Gh. Catargi, la cartierul generai al armatei ruse, sa discute cu tarul intrarea din nou in ràzboi a Serbiei. Generalul Radu Rosetti a publicat in 1935 corespondenta printului Milan càtre colonelul Catargi2, iar autorul acestor rìnduri a gàsit la Belgrad rapoartele colonelului Catargi adresate guvernului sirb fi printului Milan, din care utilizeazà ceea ce se refera la Romània. Colonelul Gh. Catargi sosefte la Chisinàu la 18 aprilie 1877 fi e pri-mit in aceeafi zi in audientà de generalul Ignatiev, fostul ambasador al Rusiei la Constantinopol. Catargi arata cà sirbii vor trece granita cu un efectiv de 40.000 soldati fi 144 tunuri, dar cer, spre a putea mobiliza, o subventie premer-gàtoare de 3 milioane ruble pentru echiparea armatelor sìrbefti fi apoi sub-ventii lunare de cite un milion ruble 3.
    Ignatiev ìi ràspunde cà 3 milioane ruble pentru echiparea armatei este o sumà exageratà, dar vor da Serbiei un milion ruble pentru primele cheltuieli, iar pentru rest armata sirbà va fi subventionatà, atit cìt va trebui, o data iesità din granitele sale 4. in legatura cu atitudinea Austro-Ungariei, Ignatiev ii ràspunde cà aceasta nu se va opune „... dacá Rusia lua ìndatorirea cà Serbia nu va ìntinde operatiile in Bosnia fi Hertegovina, adicà peste Drina fi peste Lim“ ®.
     A doua zi Catargi este primit in audientà de tar, care nu acceptà coope-rarea sìrbà „... decit dupà ce trupele rusefti vor fi trecut Dunàrea“ 6. Colonelul Gh. Catargi va urma comandamentul suprem rus la Ploiefti fi pe tea-trul de operatiuni la sud de Dunàre, de unde va trimite numeroase rapoarte.
     In prima fazà a ràzboiului, diplomatia rusà nu dorea cooperarea efectivà a armatei romàne, considerìnd cà armata rusà singurà fi fàrà prea mari efor-turi va putea zdrobi pe turci „... pe cìnd marele duce Nicolae ne ìmbia a coopera fi noi, tarul fi Gorceacov refuzau orice cooperare romàneascà“ 7.
    Domnitorul Carol, in convorbirile sale cu Marele Duce Nicolae — coman-dantul fei al trupelor rusefti de pe frontul dunàrean — aratà cà Marele Duce cerea ìmpàratului sporirea fortelor militare, dar „... insàrcinarea ce i s-a dat nu e citufi de putin ufoarà, cu atit mai mult cà in contra actiunii militare ce urmeazà a se dezvolta lucreazà diferite cúrente : astfel, diplomatia se ames-tecà pinà fi in conducerea ràzboiului... de aceea el este nevoit sà se sprijineascà
     1	D.I.R., Ràzboiul pentru independenfâ, vol. II, doc. 191, p. 112 si urm.
     2	Generalul R. Rosetti, Din corespondenfa inedità a principelui Milan al Serbiei cu col. Gh. Catargi in timpul rizboiului din 1877—1878, AAR, Mem. Sec{. Istorie, seria Il-a, Tab. XVII. mem. 3, Buc. 1935.
     3	Generalul R. Rosetti, Din corespondenfa ineditâ... p. 4 ; vezi çi I. D î r d a 1 â, Les relations roumaino-serbes pendant la Guerre d'indépendence, în «Revue roumaine d’histoire» ; anul IV, 1966, nr. 2, p. 260.
 4	Generalul R. Rosetti, op. cit., p. 5 ; vezi si I. Dîrdalâ, art. cit., p. 261.
    s General R. Rosetti, op. cit.,
     6	Ibidem, p. 5.
     7	Ibidem, p. 71 ; vezi si generalul Rosetti, Corespondenfa generalului Iancu Ghica, 2 apr. 1877—8 apr. 1878, Bucureçti, 1930, p. 74—75.