HENRYK SIENKIEWICZ IN ROMANIA 87 PRELUCRÀRÏ Apostolii : Apostolii pe Olinip (Wyrok Zeusa) ; Binecuvîntarea lui Crisna (B^dz btogoslowiona) ; Ímpáráfia viefii si morfii (Dwie t^ki). Legende prelucrate de A. Nanu, Odorhei, Biblioteca povestirilor morale nr. 6, 1929. Quo vadis. Povestire dupa celebra lucrare a lui H. Sienkiewicz. Prelucrare de Mo? Ene, Bucureçti, Editura „Bucur Ciobanu", 1943, 30 p. Umbra lui Christ. Piesà într-un act dupà o nuvelà (Pôjdzmy za nim) a lui Sienkiewicz, Blaj, 1914, 32 p. Quo vadis. Piesà în 6 acte si 12 tabiouri. Dupà romanul lui H. Sienkiewicz, prelucrare de Octav Minar, Bucuresti, 1915, 132 p. BOCnPHHTilE TBOPHECTBA T. CEHKEBMHA B pyMbIHMH (Pe3toMe) PyMbiHCKHñ HHTaTenb 03HaK0MHnca c npon3BeaenHHMH r. CemceBHHa b nepBbiií roa Harnero BCKa. PeajiH3M ero paccKa30B h myóoKO naTpHOTHHecKHÎt cmmcjib ero hctophhcckhx poMauoB npoôy^HJiH k hhm HHTepec h oripeAejiHJiH OTHomcHHe k hhm HHTaiomeü nyÔJWKH. riepeBoflbi IipOH3Be/ieHHÍÍ CcHKCBHHa noaBHJIHCb B MHOrOHHCJieHHblX H3/iaHHHX H n0JIb3OBajlHCb OrpOMHOft nonyjmpHOCTbK). Cpeaii noHiii aie;ieft ero TanaHTa HaitgeM BbmaiomHxca npe/iciaBHTeneft py.vbiH-CKofl KyjibTypbi h cpcziH hhx — Hmcojiae Hopra, KOTopuft b cBoeñ ra3eTe „Neamul Románese“ nocBSTHJi e\iy TporaTenbHbie CTaTbH, c;ioBa bwcokoíí ouenKH. ripomBCACHHíi CeHKeBHHa namuH otkjihk h b Hameü jiHTepaTypc: H3BecTHbitt npo3aHK H. Aji. Bp3TecKy-BoüHemTb, nepeeouHHK paccKa3a ÏÏHKO-My3biKaHm, riHiuer nofl bíihíhimcm nojibcicoro npoH3BefleHHH paccKa3 Buo.iomeAb h HuKynmip-epyHuiuKa. OfliiaKO napajLie.7b, npOBOiiHMaa Ct. JlyicacHKOM Meamy poMatioM CeHKeBHHa OeneM u MeneM h npoH3Be,nenHeM M. CaflOBHHy Pod UloüMapemmb KaweTca HaTsuyToii. Hejibia roBopHTb 06 o6mefi aTMOc(})epe sthx npon3BeaeHnft, nocKOJibKy hx MarcpHan b CTpyKTypHOM othouichhh HeoüHHaKOB. ripoo6pa30M poMaHa CanoBany aBJiaeTca thii, BonnomaiomHft b ceôe yepiu repoeB napoflHbix 6ajijiaü MOJW>BCKoro KpecTbaHHHa, KpenKO npHBa3aHHoro k 3eMJie; oh He C03/iaH no nyîKOfl MOiiejiH. He cymecTByeT h exoÆCTBa HÆeoJiorHiecKoro xapaicrepa: nnea poMaHa CaaoBaHy pa3BHBaeTca no jihhhh couua.ihnoü 6opb6bi, b to BpeMa KaK T. CemceBHH, Hcnojib3ya b KaiecTBe ctoweTa coifuajtbHbtü koh<{>jihkt, npocnejKHBaeT Hai/uoua.ibiibiü acneicr 6opb6u. f L’ACCUEIL FAIT EN ROUMANIE A L’OEUVRE DE H. SIENKIEWICZ (Résumé) H. Sienkiewicz est connu en Roumanie depuis la première année de notre siècle. Le réalisme vigoureux de ses nouvelles ainsi que l'ésprit profondément patriotique de ses romans historiques ont éveillé l’intérêt et ont déterminé les premières appréciations en marge de ses oeuvres. Des traductions ont paru dans de nombreuses éditions et ont joui d’une très grande popularité. On comptait parmi les admirateurs de sa création des personnalités de marque de la culture roumaine, dont le savant Nicolae Iorga, qui lui a dédié des articles émouvants, des paroles de haute appréciation, dans sa publication „Neamul Románese". L’oeuvre de Sienkiewicz a des échos aussi dans notre littérature : l’écrivain bien connu I. Al. Brâtescu-Voineçti, en traduisant sa nouvelle lanco, le musicien, en est venu à écrire sous l'influence de cette oeuvre polonaise ses propres nouvelles : Violoncelul et Niculâifâ Minciunà. Les parallèles établis par St. Lukasik entre le roman de Sienkiewicz, Par le feu et par le fer et l’oeuvre de Sadoveanu Neamul §oimâre$tilor semblent néanmoins forcés. On ne pourrait, guère parler d’une atmosphère commune aux deux oeuvres, leurs personnages principaux étant du point de vue structural, différents : le protagoniste du roman de Sadoveanu tient de la série des types de héros de ballades populaires, image du paysan moldave profondément lié à sa terre. Il n’a pas été créé d’après un modèle étranger. De même, il n’existe aucune similitude idéologique entre ces deux oeuvres : l’idée du roman de Sadoveanu suit la ligne de la lutte sociale, tandis que celui de Sienkiewicz — en prenant pour sujet un conflit social — poursuit la ligne de l’idée nationale.