158
G. MIHÄILA
romàni au luat cunostintà de principalele cronici bizantine in traducere sla-vonà fi de aproape toate scrierile originale istorice ale bulgarilor fi sirbilor. Copiile executate de càrturarii romàni de pe aceste scrieri in sbornice care cuprind, adesea, fi cronicile originale romànefti fi care constituie astfel com-pendii de istorie universalà fi nationalà — primele ca un fel de introducere la cele din urmà — sint dintre cele mai vechi pàstrate pinà astàzi, uneori chiar unicele (de ex., Cronica lui Simeon Magistrul fi Logofàtul fi Cronica bulgara de la inceputul sec. al XV-lea).
    Ne propunem, in prima parte a articolului de fata, sà trecem in revistà copiile cunoscute pina astàzi ale scrierilor istorice apartinind literaturilor bizantina fi sud-slave, care au circulat sau au fost scrise in tara noastrà ince-pìnd cu sec. al XV-lea, pentru a aprecia in mod concret gradui de ràspìndire a acestora in rìndul cititorilor culti din epoca feudalà fi, deci, pentru a avea apoi o bazà realà a consideratiilor privind raporturile dintre acestea fi istorio-grafia originala romàneascà 1.
    A.	Dintre cronicile bizantine au fost copiate fi citite la noi, dupà cit putem constata din manuscrisele pàstrate, Povestirea pe scurt a patriarhului Nichifor (ìnceputul sec. al IX-lea) fi cronicile lui Gheorghe Amartolos (sec. al IX-lea), Simeon Magistrul fi Logofàtul (sec. al X-lea), Ioan Zonaras (sec. al XlI-lea) fi Constantin Manasses (sec. al XH-lea), toate in traduceri sau prelucràri slavone. Singura cronicà bizantina existentà in traducere slavonà care pare a nu fi circulat la noi este cea mai veche dintre eie, fi anume aceea a lui Ioan Malalas din Antiohia (sec. al VI—al Vll-lea), tradusà in slava veche in sec. al X-lea—al Xl-lea.
cu u ux KyAbmypHO-ucnwpu'iecKOe 3iiauenue, Moscova-Leningrad, 1947. III. A. I. J a c i m i r-s k i j, C/iaenHCKue u pyccKue pyKonucu pyMbiHCKUX SuÓAUomeK, St. Pb. 1905 («C6opHHK OP.HC», t. LXXIX) ; P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P. R., vol. I, Ed. Acad., Bucuresti, 1959, nr. 1—300 ; nr. 301—730, text dactilografiat la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romänia (B.A.R.), seccia manuscrise; I. Cräciun si A. 11 i e Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV-XVIII, privind istoria Rom&niei, Ed. Acad., Bucuresti, 1963. IV. B. P. H a s d e u, Cuvente den bäträni, t. I, Bucure^ti, 1878 (Cronica lui Mihail Moxa, p. 339—442 ; reed, de N. Simache §i Tr. Cristescu : Cronograful lui Mihail Moxa, Buzäu, 1942) ; I. Bogdan, Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen Geschichtschreibung, «Archiv für slavische Philologie», Bd. XIII, 1891, p. 481—543; Idem, Vechile cronice mol-dovenefti ptnä la Ureche, Bucuresti, 1891 ; Idem, Cronice inedite atingätoare de istoria romànilor, Bucuresti, 1895 ; Idem, Letopiseful lui Azarie, Bucuresti, 1909 (extras din A.A.R., Seria II, t. XXXI, Mem. Sect. ist.) ; Ol. G ó r k a, Cronica epodi lui Stefan cel Mare, 1457—1499, Bucu-re§ti, 1937 ; I. C. Chirimía, Cronica lui Stefan cel Mare (Versiunea germana a lui Schedel), Bucuresti, 1942 ; Cronicile slavo-romàne din sec. XV—XVI, publícate de I. Bogdan. Edi^ie revà-zutà ?i completata de P. P. Panaitescu, Ed. Acad., Bucuresti, 1959.
     1	Exprimàm $i cu acest prilej mul^umirile noastre sincere conducerilor sec^iilor de manuscrise de la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romania, Biblioteca „Lenin", Muzeul istorie ?i Biblioteca Universitari „Lomonosov" din Moscova, Biblioteca Academiei de Stiin^e a U.R.S.S. $i Biblioteca Publica „Saltykov-Siedrin“ din Leningrad, Biblioteca Institutului de istorie al Acad. de St. a U.R.S.S. — seccia din Leningrad ?i Biblioteca Academiei de íjtiin^e a R.S.S. Ucrainene din Kiev pentru solicitudinea cu care ne-au pus la dispozitie pentru consultare cele mai multe din manuscrisele citate mai jos. Mul^umim, de asemenea, profesorului P. P. Panaitescu pentru posibilitatea oferita de a consulta catalogul sau dactilografiat al Manuscriselor slave de la B.A.R. (nr. 301—730).