316
CRITICA $1 BIBLIOGRAFIE
metodele noi folosite in cercetarea istoricà. Istoriografia cehà devine militantà si in ea se oglin-defte cel mai bine evoluta concep^iei nazionale luministe, dupà cum se vede din operele re-prezentantului ei de seamà G. Dobner.
      Articolili abundà !n materiale, fapte fi exemple concrete din care reiese specificul si autohtonismul ideologiei nazionale cehe.
      Un alt articol, semnat de I. M. P a 5 a e v a, are ca subiect OmpaMceHue HaytioHaAbHbix u coi/ua.¡hiihix npomueopenuH e eocmonnoù raAunune e 1848 z. e Aucmoexax PyccKozo Coóopa (Reflectarea contradicftilor nazionale fi sociale din ràsàritul Galilei, in 1848, in foile volante ale Dietei rusefti p. 48—62). Aci este urmàrità activitatea Dietei rusesti, ìnfiin-^atà !n mai 1848, ca organizare a reac^iunii polone. Folosind lozinci demagogice, aceastà Dietà a urmàrit scopul ca in noile condili de avint revolucionar, sà mentina Càràn*mea in exploatare. Defi a avut o duratà scurtà (pìnà in luna octombrie), Dieta a dàunat serios miccini nazionale rusine, reufind s-o imparta in douà tabere si discreditind ideea colaboràrii polono-rusine in lupta antihabsburgicà.
      O serie de materiale din volum trateazà istoria Bulgariei.
     S. A. N i k i t i n, semneazà articolul Onucanue 3KonoMmecKozo cocmomuin tozo-eoc-moHHoii uacmu Bojizapuu e 30-xzoòax XIX e (Descuere a siluafiei economice a Bulgariei sud-estice in deceniul 4 al sec. al XIX-lea p. 161—203), Este vorba de un „Tableau statistique de la Romélie septentrionale“, alcàtuit !n martie 1830 de càpitanul armatei ruse A. O. Duha-mel, participant la ràzboiul din 1828—1829. Datele din aceastà statistica gàsità in arhiva istoricà militará a URSS fi intocmità ca o completare la o descriere a lui Eneholm, sint importante pentru cunoafterea regiunilor bulgàrefti sub diferite aspecte, mai ales cel economie. Textul francez al documentului este inso^it de traducere in limba rusà.
      Acelafi autor semneazà articolul ¿Jaiinbie pyccKoü nepenucu 1879 z. o mcjiemocmu u ita-ifUoHaAbHOM cocmaee naceAenuu óoAzapcKozo zopoòa (Datele recensàmintului rusesc din 1879-despre numàrul fi componenda etnicà a populafiei oràfenefti din Bulgaria, p. 83—103). Prelucrind datele statistice gàsite in arhivele sovietice, cunoscute pinà acum doar in parte, S. A. Nikitin, constata o serie de schimbàri etnice si demografice survenite in fapte regiuni ale Bulgariei, datorità ràsboiului care a determinai miscàri fi deplasàri, atit in sinul populafiei turcefti, cit fi a celei bulgàrefti. Rezultatul generai al acestor mifcàri de populare a fost acela cà populaba bulgarà a ràmas predominantà in tóate regiunile, cu excepta regiunii Varna in care turcii incà predominau numeric. Se mai constata cà turcii s-au men^inut in oracele mai mari, pe cind in oracele mai mici ei lipseau cu totul la data efectuàrii recensàmintului. Din cauza ràzboiului, popularía bulgarà a suferit in general o reducere ca numàr, dar totodatà ea a devenit mai omogenà din punct de vedere nacional.
      ìn datele recensàmintului figureazà fi diferite grupuri etnice, ca : armeni, greci, gàgàuzi. Romàni se gàsesc la Turtucaia, Vidin, Tatar Bazargic si Plovdiv ; aromàni la Varna fi Sumla.
      O problemà similarà celor de mai sus atinge N. T. T o d o r o v in articolul K eonpocy o zopodcKoU óednome IUyMeHa e cepedune XIX e, (Problema sàràcimii oràfenefti de la ijumen la mijlocul sec. al XIX-lea p. 120—122) Dintr-o listà de meftefugari si lucràtori angajaC in februarie 1856 la brutàriile orasului pentru garnizoana turcà, alàturatà aci, se vede cà marea majoritate a acestora (189 din 250) erau sàraci, indicaci sub titlul generai de „lucràtori“. Din punct de vedere etnie, 2/3 erau bulgari fi 1/3 erau turci.
      Sub titlul EoAzapcKue npoKAdMaifUU 60-x zodoe XIX e (Proclamaci bulgàrefti ìn deceniul 7 al sec. al XIX-lea, p. 151—160), V. N. Kondrateva, publicà de fapt textul unei singure proclamaci datata ìn iulie 1867, la Leipzig. Autoarea presupune cà ìn realitate proclamaría trebuie sà fi fost redactatà la Bucurefti de Rakovski, iar Leipzig a fost indicai ca loc de emitere numai cu scopul de a deruta autoritàCle otomane. ìn proclamarle poporul este chemat sà lupte pentru inlàturarea jugului otoman, invocìndu-se exemplul romànilor, sirbilor si muntenegrenilor. De asemeni se cere Europei sà nu ràmìnà indiferentà fa^à de aceastà luptà. Se anexeazà la text fi citeva desene de propaganda prezentind soarta Bulgariei in 1 anturi, luate din istoriile lui J. Rajió, D. Medakovic fi dintr-o scriere a lui Rakovski. Acestea au fost difuzate ìn Bulgaria in 1866 de càtre T. I. Mutevski, dupà cum raporta Kojevnikov.
      Participarea poporului bulgar la ràzboiul ruso-turc din 1877—1878 (Yuacmue SoAzapcKo-zo napoda e pyccKo-mypeifKoü eoüiie 1877—1878 zz., p. 222—232), este ilustratà ìn cele 12 documente inedite publícate aci de A. A. U 1 u n i a n, cu un scurt comentar. Din eie se