35 UN POÈTE «SLAVO-ROUMAIN» : G. PESACOV 387 Ce cheltuiala am fàcut pino, am scos prin stäpinire : Taleri Parale 94 Zeciuiala la taleri 940 la Mehkemia. 50 anaipului de a fi Intr-ajutoriu (fiindcà numidi clironomi ai lui Avram, ìntòrcind la fjeiretlic, zicea cà mi i-ar fi dat Ionca in viafä fiind, pentru care fi la juràmint m-au osindit. $i cind au vàzut cà am zis eu cà primesc juràmint, iar jtiind ei cà n-am luat fi-mi dau juràmint sà fie asupra capului lor, nàscind copilul care-I are in burtà pà doselea fi sco^indu-1 bucà^i dintr-insa, atunci s-au tras de a-mi da juràmint fi au numàrat banii) fi a nu face cumvafi pàcat a le da ibraisca pentru-toate ce aveam a lua de la casa lui Avram. Si s-au fàcut cunoscut judecà^ii, ci numai pentru acefti taleri 940 ce am priimit acum sà-mi dea ibraisca. 6 30 muzurilor 50 nazàriului fi epecelei lui. 60 La doi turci care intocmirà rusin. 250 Cheltuiala drumului de la Negotin 51 intoarcerea, mincarea fi pierderea de vreme lntr-o lunà de zile fi mai bine, afarà din pagubà ce mi s-au pricinuit la Negotin, din pricina zàbovirii mele, care siiit cu dovedire. 1825, dechemvrie, in Craiova 250 Cheltuiala cind am pus mina pe Teka boiangiul, ginerele fi clironomul lui Avram, tovaràful tatàlui nostru fi m-am judecat cu dinsu la Departament fi inaintea prea-cinstitului caimacam A. D. Ghica, cheltuiala jelbilor, mincarea fi pierderea de vreme intr-o lunà de zile fi mai bine alergìnd. 18 760 940 17 820 Adicà lei faptesprezece mii opt sute douàzeci, tocmai, mai ràmine sà mai iau pentru cheltuiala de la fra^ii miei fi surori carii m-au orinduit vechil de judecatà ni vfic.hilet (Acad. R.S.R. Mss 1277, f. 115v— 116v). II Bucurefti, 16 iunie 1842 Prea milostivul meu Patron Avind norocirea a cunoafte acum mai dei.prcape bunàtatea Dv., ceiace mai de demult o auzisem numai, prin prietenu-mi d. Neculai Bàlàfescul — innalt invà^atul fi profesor de mai multe ^tiin^e— iau indràznealà a descoperi la indurarea Dv., adincile ràni fi prea dureroase ale inimi-mi obisduite ce de mai multi ani nemilostiva soartà a omenirii sau mai bine a zice, nedreptà'firile ei, in felurimi de chipuri fi foarte dureroase mi le-a pricinuit, incit, defi ma are croit comuna maicà Natura, spre a fi fi el in rindul norocitilor sau cel pu^in intr-alt luminàtorilor doritei Patrii (la care am fost si pohtit — pe la 1826 — la deschiderea §coalei nazionale in Craiova — ca recomandat de càtre insusi prea innàl^atul nostru Domn, acum, §i atunci mare spàtar fi efor al fcoalelor nazionale — dar imprejuràrile-mi triste neertindu-mà, n-am putut a mä tnsärcina cu o slujbà atit de prea scumpà si prea dorità mie, ocupat fiind in diferite pricini de judecatà cu cei ce ^inea, In puterea nedreptà^ii drepturile mele diferite, fi impàrfit cu glndurile in mai multe pàr^i) — dar am ajuns din nedreptà^iri ce am pàtimit fi pàtimesc, de a nu mai fi acela ce am fost, fi a fi acum acela ce n-am fost. Se intelege dàrà, cà cel cè gonefte drepturi prin judecà^i, cu miinile goale, ràmine de tot gol fi acest adevàr nu este ftiut numai de mine, ci fi de altii mai multi ca mine, cei ce au avut nenorocirea a incerca canalurile judecàtilor cu nàdejde pravilnicà numai. Afa zleit fiind la anul 1828-lea, in efirea chesaroroseftii armii, impràftiindu-se ^ara, urma ca fi eu sà trec cu familia-mi in tara nemteascà : unde in delirul bucurii-mi cà mà voi !n-vrednici a vedea in sfìrfit cu incredintare-mi sfàrimatà jugul tiraniei prin triumfarea semnului crucii asupra semnului lunii nouà, avind vreme a-mi juca voaletele fandasiei poetiee, am alcà-tuit pentru protectorul hristianismului ràsàritan Nicolai Pavlovici un recunoscàtor suvenir din partea $àrii noastre Valaho-Moldaviei in versificale rumàneascà —din partea Serbiei in versificale sirbeascà — din partea Greciei in versificale greceascà fi din partea Bolgarieii