41
UN POETE «SLAVO-ROUMAIN» : G. PE5ACOV
393
reascá de vreo citeva mádulári, íntre care ji un tilmaciu de hrisoave cu leafá de lei 500 pe luna ji de priimesc aceastá slujbá sá má arát cu o jaiba in prescurtare catre M. S. Vodá spre a fi eu orlnduit; aceasta socotindu-o drept o aducere aminte chiar din partea márii sale lui Vodá (fiindcá-1 adusasem la supárare piu cu jelbile-mi de mai nainte tot cerind asemenea slujbá ji stiindu-mi destoiniciia mai dinainte vreme la aceastá profesie, cá íncercindu-má insuji mária sa pe vremea cáimácámiei sale in Craiova cu tálmácirea unui hrisov mai Intii ce erea mai nainte tálmácit de altul cu o grejalá foarte insemnatá (ilizibil) ji apoi ji áltele cite se reprezenta la Divanul Craiovii) m-am bucurat din tot sufletul pentru o asemenea ingrijire dumnezeiascá... si am si inaintat pe loe cátre mária sa o jalbá incá de la 19 ale pomentului iulie, ce din nenorocire-mi acea jalbr. s-a fácut nevázutá prin marifetul unui cilen judecátoresc ji unui samej cirmuitoru-mi (amindoi defáimátori de drepturile pátimindei omeniri ji slujbaji publici numai spre in parte-le folos) incít deabi dupá douá luni, luind de jtire cá in urma acelei jelbi-mi nu s-a mai vázut dinpreuná ji cu alte scrisori cátre al^i prieteni-mi aici, am fost silit de a nainta altá jalbá deabi pe la 3 octombrie ale incetatului an, care de s-a ji priimit dindu-i-se ji luminatá rezulu^ie, dar ji aceea n-a dobindit mai bun rezultat. Deji scriindu-mi-se de cátre prieteni-mi cá fár de a veni insumí in persoaná de a stárui nimic nu voi putea sávirsi cu hirtii numai de departe (pentrucá aici, in £ara noastrá, calul nu se incalecá dupe asemánare, ci-1 incalecá cine-1 are —• ji nu atestaturile eczamenelor rámin numai pe seama acelora ce le au, spre mingiierile cá sint dovedi^i dástoinici) m-am mihnit foarte mult, cáci má bucuram cá avind intr-ajutoru-mi Organicescul Regulament ji eu ■fiindu-má fruntajul tilmaci de asemenea hrisoave in toatá intinderea Valaho-Moldaviei, ca indeletnicit la ele de ani 37 acum ji sin-gurul numai formal eczamenat numai arátindu-mi nenorocita fiin^á cá sint incá netrecut peste-graniza la dorita-mi familie, dupá cum hotárisem la plecarea-mi de aici, anuí 1839, voi fi sprijinit cu cele mai infierbin^ate bra^e ji vestindu-mi-se mai intii cá sint orinduit, cind voi fi sá viu, sá nu viu aja numai cu trupu-mi, ci cu tot calabálicu-mi (pentru cá nefiindu-mi familia aici nu aveam cui a-mi incredin^a casa, decit la o slugá fár de nici o chezájie ji pá^it fiind de jaful urmat cel mai sus arátat, nu cutezam nici intr-un chip de a má mai depárta cu zile mai multe de la calabálicu-mi ce mi-a mai ramas scápat de jaf cituji de pu^in ji de nu in monedá de naht, dar incailea seneturi de drepturile mele ce prin judecá^i le caut (din care una este urcatá acuma piná la ínaltul Divan de aici) de carii documenturi si socoteli geme
o	ladá pliná. Dar cu tóate acestea, prin indemnul voitorilor miei de bine, hotárind si aja sá viu, imi lipsea mijlocul, aflindu-má de tot cu miinile goale ji trebuindu-mi ji slugii sá las de cheltuialá si eu sá am cea trebuincioasá cálátorie-mi, cázuiu dar la d-lui ocirmuitorul D. Cerchez, ca sá-mi inlesneascá venirea-mi aici in hazneaoa, care mi-o si fágádui cu márinimie. Dará insá vázind cá intirziazá, hotáriiu ca sá mai naintezu incá o jalbá cátre mária sa Vodá fi alta cátre preaosfin^iia sa párintele mitropolit, ji sá stau locului sá ajtept, judecind cá de voi fi trebuincios, eu voi fi orinduit si in absenta-mi ji vestindu-mi-se, atunci fiejicine má va credita cu cheltuiala strámutári-mi totale, iar nepriimit fiind incailea imi voiu pierde vremea agoniseli-mi manupulare (care este capitalul unui artist) ji cituji de pu^in imi voiu intrebuin^a acea vreme cu de a dobindi vreun mijloc spre strámutarea-mi in ^ara sirbeascá la familia-mi unde se aflá (ji unde slujbele cautá pá oamenii adopta^i dupá cererea cuviin|ei, iar nu ei pá slujbele). §i de nu-mi va plácea dintr-ale publicelor, cituji de pu^in puteam cu drag priimi d-a fi un zelos profesor in limba greceascá ji ocirmuitor de nevinovatá tinerime. Pentru care avind trebuin-fá chiar eu sint poftit sau insumí sá merg, de voiu priimi acea sarciná, sau pá altul sá le gásesc, care sá jtie ji grecejte si sirbejte, fágáduind po taleri 400 pe an, carii dupá curs de acolo fac lei 8 000; ci eu dorind cum zic, a-mi lása oasele in pámintul najteri-mi (ji avind ji judecá^i incepute ji mai ales cea urcatá la ínaltul Divan acum) am rámas ji piná astázi In nádejde cá voiu poluci ji aici mijlocul chiverniseli-mi prin singura slujbá pentru carea má are croit mai cu seamá sacrosanta maica Natura ji sfinta providen-já ji pá carea o prívese atit de neapáratá trebuin^á pentru dorita-mi patrie si pentru fiii sái preaiubi^i-mi dupe cum Ji chiar D .Sterbei a cunoscut aceasta mai cu adincime si mi-a ji fágáduit cu atita incredin-fare (!!!) ca inainte sá nu mor fár d-a má invrednici de a-mi mai vedea familia odatá in via-fá. Si aja naintind de mai sus zisele-mi doá jelbi cu asiguratá acazie, incá de la 2 ale incetatului maie, rámáseiu asteptind rezultatul lor din locu-mi.
     Dupá aceea, deabi trecuserá vreo 5 zile la mijlocu si má pomeniiu vestindu-mi-se de la cinstita ocirmuire cá hazneaoa se pomejte ji degrabá sá má gátesc ca sá plec; aja in pripá ce eream sá fac, de cit sá-mi pui un ceasornic zálog ji sá iau vreo 20 de sfan^ihi ím-prumut, din carii sá las ji slugii de cheltuialá ji mié sá-mi rámíie pentru de drum. ífi puindu-