454
I. PETRICÄ
     Cam în aceeaçi perioadä se realizeazä în Moldova, traducerea integrala a operei lui Mickiewicz : Ksiçgi Narodu i Pielgrzymstwa Polskiego, apärutä intîia oarä in limba polonâ la Paris, în 1832, iar un an mai tîrziu în limbile francezä, englezâ si germana. Versiunea romäneaseä, Càrtile narodului leseseli de la începutul lumei pînà la muncirea lui 1, provenita din jurul anului 1844, nu înregistreazâ nici numele autorului nici pe cel al tradueätorului, ceea ce ar putea fi explicat prin severitatea cenzurii, caci Ouevres poetiques interzise la fasi 2, contineau si Càrtile poporului si pelegrinilor polonezi.
     între anii 1853—1854, Gheorghe Asachi, cunoscator al limbii si literaturii polone, a publicat cîteva imitatii sau prelucrâri dupa poeziile lui Krasicki si Mickiewicz3. Sotie la modà (1854), prelucrare dupä Zona modna4 de I. Krasicki se ìncadra foarte bine in Campania satiricä pornitä de Asachi impotriva moravurilor vremii. El dä satirei lui Krasicki un colorit local cum procedeazà si cu Satira asupra omului, imitata dupä Boileau.
     La Mickiewicz, poetul nostru, care în 1850 publica, dupä un ziar polonez, legenda lui Twardowski 5, dovedind o mare receptivitate fatä de motivele traditici populäre, gäseste elemente folclorice, a cäror circulatie avea o arie foarte intinsä si care i-au stìrnit interesul si pasiunea de cercetätor al trecu-tului si vietii poporului nostru. Jijia (1853) prelucratä de Asachi dupä Switez, Sirena lacului (1854) dupä Rybka, Turnul lui But (1854) dupä Ucieczka^i Mosii, Sîmbàta Mortilor (1854) dupä Dziady trebuiau sä contribuie la formarea a ceea ce George Cälinescu numea mitologie literarä romäneaseä. Färä în-doialä însa, cä Mickiewicz a constituit el însusi o atractie pentru Asachi, atît prin activitatea sa literarä, cît si prin cea politicä, despre care cärturarul roman a scris în paginile publicatiei „Albina romäneaseä“ 6.
    în anul 1856, la vestea mortii lui Adam Mickiewicz, „Gazeta de Moldavia" îi consacrâ poetului un emo^ionant articol redactional arâtînd pretui-rea de care el se bucura în întreaga Europä. „Stirea despre moartea acestui märit poet al Poloniei — citim în articolul intitulât Adam Mickiewicz 7 — a räsunat pretutindeni unde se pretueste geniul literar si sentimentul märet de patriotism. întristarea mare este mai aies în Polonia, cä acest bärbat, fiind gloria natiei sale, au läsat a sale oase ostenite în pâmînt sträin, ca un al doilea Moisi, mai înainte de a ajunge în pâmîntui fägäduin^ei. Multe veacuri au trecut pînâ au produs acest geniu si multe vor mai trece mai înainte de a räsäri un altul asemene lui Mickiewicz".
      1	Vezi Bibl. Acad. R.S. România, mss. rom. 147; cf. St. Wçdkiewicz, Mickiewicz w litera-turze rummiskiej ... ; St. Lukasik, Pologne et Roumanie ..., p. 127 ; N. Onofrei, op. cit. p. 123 ; I. C. Chitimia, Influenfg si traduceri .. ., p. 180 — 181.
      2	Vezi p. 6, nota 4.
      3	Cf. I.C. Chitimia, Adam Mickiewicz et l’écrivain roumain G. Asachi în Rsl, I, 1958, çi Adam Mickiewicz si poemul sâu dramatic „Dziady", în „Studii de literatura universalâ“ ; Bucu-reçti, 1956.
      4	O imitatie a satirei lui Krasicki a încercat si Costache Starnati. Cf. E. Dvoicenco, O satirâ polonâ imitata de Asachi si Starnati, „Revista fundapilor regale“, 1938, nr. 8i T. Gosztyáski, Krasicki w Rumunii, „Zeszyty Wrocîawskie“, 1952, nr. 1.
5	Pan Twardowski, Tradifie polonâ, în „Gazeta de Moldavia", XXII 1850, p. 232, 235 — 236.
     6	Cf. I.C. Chitimia, Adam Mickiewicz fi poemul sâu dramatic „Dziady", p. 78.
  7	Adam Mickiewicz, în „Gazeta de Moldavia“, XXVIII, 1856, nr. 7, 23 ian., p. 25