CRITICA §1 BIBLIOGRAFIE
595
     Capitolili dedicat contributiilor culturale (p. 107—229) trateazà Despre inceputurile scolii clericale sirbo-romàne din Virset (1822—1823) — prima redac-tare a acestui material fiind publicatà in „Lumina“, Virset, VII, 1953, nr. 10, p. 447—468; Alte stiri culturale fi scolare bànàtene (secolele XVIII—XIX); Un portret al lui Dositei Obradovic la Zrenjanin si unele considerata despre origi-nea etnica a pictorului Constantin Daniel (publicat ìntr-o variantà in Prilozi za knizevnost, jezik, istoriju i folklor, Filoloski fakultet, Beograd, XXXI,
1965,	nr. 1—2, p. 95—98) ; Date noi despre Constantin Daniel (publicat, cu unele modificàri si in revista „Ulaznica“, Zrenjanin, nr. 5, 1968, p. 5—11; nr. 6, p. 17—24), cu interesante precizàri documentare privind biografia ^i opera acestui „Tizian sirbesc“ (p. 186) de origine romàneascà. Studiul Despre comunitatea ierarhicà sirbo-romànà sub jurisdictia mitropoliei din Sremski Karlovci fi despre importanza arhivelor mitropolitane pentru studierea legàtu-rilor sìrbo-romane din trecut, cu care se incheie sectiunea „culturalà“ a volu-mului, atestà, printre altele, existenta in acest imens tezaur documentar a unor pre^ioase sensori autografe $i informatii privind o seamà de càrturari din Banat si Ardeal, ca Grigorie Obradovici, Dimitrie Tichindeal, Constantin Diaconovici Loga, Paul Iorgovici, Andrei Saguna, Nicolae Tincu-Velea $.a.
    Ultima sectiune, aproape jumàtate din volum, este ocupatà de studii lingvistice (p. 233—383).
     ìn studiul Sterija fi problema elementelor lexicale slave in limba romàna (publicat, cu mici modificàri, si in „Zbornik za filologiju i lingvistiku", Matica srpska, Novi Sad, I, 1957, p. 126—145; ibidem, III, 1960, p. 197—198) automi, dupà ce discutà posibilitatea originii aromàne^ti a lui Iovan Sterija Popo-vici, „pàrintele dramaturgiei sirbesti", analizeazà critic lucràrile lui Sta Vlasi o Serbljima misle §i, in special, Reci srbsko-slavenske u vlaskom jeziku poznate, aceasta din urmà cuprinzind una dintre primele liste de cuvinte slave in limba romànà. Dacà sugestia pentru stringerea acestor elemente se pare cà i-a fost data lui Sterija de càtre Vuk Karadzic, realizarea lucràrii „a deschis calea unui Miklosich si slavistilor ulteriori romàni si stràini“ (p. 267).
    Discuoia privitoare la proportia elementelor slave ìn limba romànà reia datele cunoscutelor statistici ale lui A. de Cihac, B.P. Hasdeu, S. Puscariu,
S.	Pop, D. Macrea, D. Mazilu, demonstrìnd cà „in ceea ce priveste fizionomia lingvisticà a limbii romàne Sterija era, de fapt, departe de rezultatele si meto-dele lingvistice contemporane“ (p. 267). Studiul lui R. Flora nu a beneficiat de rezultatele revizuirii statisticii lui Cihac intreprinse de M. Seche ìn Scurta schità de istorie a lexicografiei romàne, care aruncà o luminà nouà asupra ìntre-gii probleme, dovedind cà chiar si dupà dictionarul lui Cihac, elementele latine si derivatele lor constituie nu o cincime, ci aproape jumàtate din lexicul limbii romàne, iar cele slave circa o treime. Comparine! lista lui Sterija cu cea datà de F. Miklosich ìn Die slavischen Elemente im Rumunischen (Viena, 1871), automi constatà cà „dintre cele peste 50 de bànà^enisme, cìte gàsim la Sterija, Miklosich a preluat doar vreo cìteva“ (p. 254), exemplificind „bànàtenis-mele“ din lista lui Sterija cu cuvinte ca : fàlos, pità, slobod, tirguesc, vadrà s.a., care au insà o arie mai largà de circulatie.
     In studiul urmàtor, Cuvinte si lucruri : confiniul militar bànàtean (publicat sub titlul Reci i stvari : Banatska vojna granica, ìn „Zbornik za filologiju i