CRITICA §l BIBLIOGRAFIE
571
alfabetic. Alte cuvinte, in ordine alfabeticà fi apartinind diferitelor serii, sint enumerate cu trimiteri la seriile càrora le aparan. Componenti seriei sinoni-mice au deseori indicatii privind sfera de circuiate, nuan^ele stilistice, valenza (inclusiv cea frazeologicà, ceea ce considerarci ca foarte important). Prin cele aproximativ 9.000 de serii sinonimice consemnate de autoare, Didionarul sinonimdor limbii ruse, alcàtuit de Z. E. Aleksandrova, este cel mai volu-minos din cele apàrute pinà acum (cf. dic(;ionarul ìntocmit de V. N. Klju-jeva, cu cca 1.500 sinonime in prima edi^ie si cca 3.000 in cea de-a doua).
    Interpretarea traditionalá pe care autoarea o da sinonimelor (cuvinte cu sens identic, dar care se deosebesc prin nuance de sens, prin nuance expresive si apartenentà la un anumit stil, cu valenza cel putin partial identica pentru inlocuirea reciproca in context) este, numai in parte, justificatà pin publicul càruia i se adreseazà Didionarul. Astfel, in unele serii sinonimice sint incluse elemente care au pàràsit sfera sinonimiei contemporane (kurtuazno-galante-rejno ; trapeznicat' ; pecalovat'sja ; proizvolenije etc.). Este interesantà fi oportunà ideea exprimatá de N. M. Sanskij de a include asemenea cuvinte ìntr-o anexà a dictionarului de sinonime (N. M. Sanskij, V. N. Kljujeva. Kratkij slovar' sinonimov russkogo jazyka in „Russkij jazyk v skole“, 1957,
4,	p. 12).
    Defi Z. E. Aleksandrova afirma cà „prezentul dictionar, spre deosebire de numeroase dictionare de sinonime editate in stràinàtate, nu recunoafte sinonimia cuvintelor legate prin relatia ,,gen-tip“ (p. 16), totufi in Dictionar se ìntilnesc exemple ce contravin acestui principiu (gostìnica-otel'-nomerà-podvorje-zajezzij dvor-postojalyj dvor ; nacija-narod-nacionalnost' ; rajon-zona-polosa-pojas; etc.)
    Unele serii sinonimice reprezintà paralelisme ale cuvintelor rusefti fi stràine (orosenije-irrigacija ; samol'ot-aeroplan ; pripev-refren ; etc.) áltele nu serii sinonimice lexicale, ci gramaticale (lucsij-nailucsij ; samyj vysokij-vysocajsij-naivyssij; etc.).
    Modul de abordare a sinonimiei demonstreazà cà autoarea ,,ifi intemeiazà alegerea sinonimelor pe principiul semantic (subiectiv), fàrà stabilirea unui criteriu suficient de precis al apropierilor intre sensuri“ (V. M. Boguslavskij, Z. E. Aleksandrova. Slovar' sinonimov russkogo jazyka, „Russkij jazyk v skole“, 1969, 4, p. 116).
    In conditiile in care sinonimia continuà sà ràminà una din problemele cele mai controversate in lingvisticà — fapt care exprima in parte raritatea dictionarelor de sinonime — aparitia Dictionarului sinonimelor limbii ruse, merità salutata fie fi pentru cà e o dovadà de curaj profesional. Prin ob-servatii pozitive sau critice ce se vor face la adresa Dictionarului se va contribuì, desigur, la elucidarea unor probleme ale sinonimiei ruse.
NICOLAE GHEORGHE