V. I. LENIN §1 POETII RU§I §1 SOVIETICI
45
    ín ceea ce prívente atitudinea lui Lenin fata de poezia lui Majakovskij se iau, de regula, ca puncte cardinale de referirá aprecierea negativi a poe-mului 150.000.000 $i elogiul poeziei §edintomanii. Intre aceste douà aprecieri puse $i in afara lor exista insà, cu siguranjà, $i alte fapte, pe care istoricii
 i	criticii literari vor trebui sa le descopere $i sà le valorifice.
    Critica lui Lenin la adresa poemului 150.000.000 este o criticà in pian ai larg a futurismului in generai, a futuri^tilor, care, negind valorile artistice le trecutului, se considerau ca fiind singurii revolucionan consecvcnti in omeniul artei. Lenin nu putea ramine indiferent la manifestàrile nihiliste le futuristilor fa^à de mo^tenirea culturalà. Aprecierile sale vizeazà, in primul ind, confinutul, orientarea de ansamblu a operelor poetice ale futuristilor;
 1	nu s-a pronun^at asupra formei, asupra structurii imaginii artistice, nici in azul poemului 150.000.000 $i nici in cel al poeziei ipedìntcmanìi care i-a plàcut tit de mult :
    „Ieri am citit, intimplàtor, in ziarul Izvestia o poezie a lui Majakovskij e o tema politica. Nu sint un admirator al talentului lui poetic, de$i imi ecunosc totala mea incompetenza in acest domeniu. Sub raport politic §i dministrativ insà, de mult n-am mai incercat o asemenea plàcere. In poezia a el ridiculizeazà fàrà cruzare sedinole si isi bate joc de comunisti pentru cà tau $i tot stau in ^edin^e. Nu $tiu cum se prezintà aceastá ridiculizare sub spectul poetic, dar và garantez cà din punct de vedere politic ea e perfect ustà" 1.
    Se mai intìlneste uneori $i afirmaba potrivit càreia Lenin ar fi avut o ,netà reac^ie negativà“ fa|à de poezia lui Majakovskij Marsul nostru. V. Bonc-rujevic sus|inea, de exemplu, cà de la data cind Lenin a ascultat aceastà oezie in interpretarea artistei Gzovskaja, atitudinea sa negativà fajà de lajakovskij ar fi ràmas neschimbatà pentru toatà via^a2. La rindul ei, jzovskaja, polemizind cu Bonc-Brujevic, relateazà urmàtoarele despre discu-ia avutà cu Lenin la ìncheierea concertului din 23 februarie 1919, la care ea ecitase Marini nostru: ,,E1 m-a intrebat : «Ce a{i declamat dupà Puskin?
 i	de ce a|i ales aceastà poezie ? Eu n-o injeleg ìntru totul... sint acolo unele uvinte ciudate ». Eu i-am ràspuns lui Vladimir Ilici cà aceastà poezie e a ui Majakovskij, care mi-a propus-o spre interpretare. Cuvintele neclare eu -am stràduit sà i le explic lui Vladimir Ilici, ìntocmai cum imi explicase ezia ìnsu.^i Majakovskij. Ilici mi-a spus: « Eu nu và contrazic : fi avìntul,
 i	entuziasmul, $i mesajul, $i vigoàrea — totul existà. Cu toate acestea insà ie imi place mai mult Puskin $i mai bine recita^i-l mai des pe Puskin ». Tici un fel de revoltà sau criticà necru^àtoare la adresa lui Makajovskij din artea lui Vladimir Ilici n-am auzit in acea searà“ 3.
      1	Lenin despre cultura si artà, p. 399—400. Caracterizarea poeziei $edinfomanii a fost fàcutà e Lenin in cuvintarea de la 6 martie 1922, la ?ednrfa fracjiunii comuniste din Congresul generai
 1	muncitorilor metalurgi^ti din Rusia. ìn aceeaji searà — i$i aminte^te B. Malkin — i-am elefonat lui Majakovskij $i i-am relatat despre cuvintarea lui Lenin. Majakovskij a fost extrem e emotionat $i bucuros. Nemultumindu-se cu discuoia la telefon, el a venit la noi noaptea tirziu, e-a determinai sà-i redàm intreaga cuvintare a lui Ilici §i ne-a intrebat amànuntit despre congres Ma.'iKoecKuU e eocnoMUHanu.nx coepe.\teHHUKoe, Moscova, 1963, p. 151).
       MaHKoecKuu e eocnoMUHamnx coepeMeHHUKoe, P- 638.
      3	Op. cit., p. 160.