DETERMINAREA ECHIVALENTELOR ROMÂNEÇTI ALE PREPOZITIILOR CAUZALE DIN LIMBA RUSÀ*
MIRCEA GHEORGHIU
    1.	1. Compararea unor sisteme eteroglote, cu scopul de a desprinde „tràsàturile lor caracteristice care sa permita cu deosebità usurintà reliefarea originalitàtii fiecàreia din ele“ \ creeazà posibilitatea de a fundamenta stiin-{ific selecta (iar selecta implica neapàrat $i stilistica 2 celui mai adecvat §i mai exact echivalent aloglot pentru categoriile cercetate, permite asezarea traducerii pe temelii stiinfifice trainice 3.
    In legatura cu aceasta, este pe deplin actúala teza potrivit cáreia cea mai bunà modalitate de a cunoaste esenta si caracterul unei limbi este analiza sincronica a faptelor actúale 4, care ìnfàtiseazà limba in functionarea ei intr-o perioadà bine delimitata — anume in contemporaneitate — §i care e capabilà sa joace un important rol in invàtarea limbilor stràine si in alte domenii aplica-tive.
    2.	Modalitàtile prin care limba exprimà cauzalitatea — aceastà categorie generala, obiectivà, care reflecta o legàturà necesarà, determinantà a fenomene-lor naturii, societàtii sau gindirii, — pot avea caracter lexical, gramatical, fonetico-fonologic. Printre mijloacele gramaticale menite sà exprime concep-tul de cauzà se numàrà, precum se $tie, si constructiile prepozitionale alcàtuite prin ìmbinarea formelor nominale cu ajutorul prepozitiilor.
    3.	Factorul principal care determina valoarea prepozitiei 5 este punerea in legàturà a valorilor determinantului si a determinatului prepozitiei respec-
     *	O variants a lucrárii de fatà a fost prezentatà la prima Conferirá internationalá a profesorilor de limbâ si literaturà rusâ, Moscova, august 1969, sub forma unei comunicàri intitúlate Oôufue u KOHmencmyaAbHbie eapuanmu paiHOHibmnbix ineusajienmoe (vezi vol. Ak-myaAbHbte eonpocu npenodaemua pyccKoio H3bwa u jiumepamypbi, Moscova, 1969, p. 110.)
   1	Ch. Bally, Linguistique générale et linguistique française, Berna, 1950, p. 28.
2	Vezi J. Casares, Introducctión a la lexicografía moderna, Madrid, 1950, p. 130 passim.
      3	Cf. Alfred Malblanc, Stylistique comparée du français et de l'allemand, Paris, 1965, p. 18 passim.
      4	Vezi Thèses présentées au Premier Congrès des philologues slaves, în „Travaux du Cercle Linguistique de Prague“, Praga, 1929, p. 7.
      5	In favoarea existentei unei anumite valori lexicale a prepozitiilor se pronunfà atît Grama-tica limbii romane, I, Bucureçti, 1963 p. 329, cît çi rpaMMamma coepeMeHHoao pyccnozo au-mepamypnoao ,i3btKa, Moscova, 1970, p. 311.