130 I. LOBIUC fologicà este rapida fi inevitabila, am specificai indeosebi semantica si valoa-rea morfologica a lexemelor ìnregistrate in ancheta. Din punct de vedere morfologie, cea mai mare parte a lor sint substantive, nume de obiecte concrete precise fi adeseori noi pentru hutuli. O examinare completa a tratamentului fonetic al ìmprumuturilor ro-mànefti, ca si a locului lor in sistemul lexical-semantic al graiurilor studiate, va fi posibilà numai dupa ìnregistrarea exhaustiva a acestora, ceea ce va permite ^fi o apreciere realà de ansamblu a amplorii, vechimii fi càilor transferului de mat erial Jingvistic románese in graiurile Insule din valea Moldo vi tei. BIBLIOGRAFIE 1. Academia Romànà, Dicfionarul limbii romàne, Bucurefti ; Tomul I, partea I (A — B), 1913, partea II (C), 1940; partea III, fase. 1 (D-De), 1949; Tomul II, partea I (F—I), 1934, partea II, fase. 1 ( J-Lacustru ), 1937; Tomul, II partea III, (Ladà-Lojnifà). 2. Academia Republicii Socialiste Romània, Dicfionarul limbii romàne (DLR), serie nouà, tomul VI, fase. 1 — 14, Bucuresti, 1965 — 1968. 3. Atlasul lingvistic román, serie nouà, voi. I —II, Bucurefti, 1956 (Institutul de lingvisticà al Academiei R.S.R., filíala Cluj). 4. V. Arvinte, D. Ursu, M. Bordeianu, Glosar regional, Bucurefti, 1961. 5. V. Arvinte, XJn caz de bilingvism slavo-romàn. In legatura cu elementele romànesti din graiul lipovenilor din Dumasca, In „Studii fi cercetàri lingvistice", IX, 1958, nr. 1, p. 45 — 49. 6. D. G. Bandrivákyj, Materialy do dialektnoho slovnyka Boryslavikoho i sumiinyx rajoniv ■Lvivskoji oblastt, in „DoslidSennjaimaterialy z ukrajinákojimovy“, tom IV, Kiev, 1961, p. 3 — 14. 7. S. B. BernStejn f. a., Karpatskij dialektologileskij atlas, voi. I —II, Moscova, 1967 (hàr-tfile sint in voi. al II-lea). 8. S. P. Bevzenko, Do xarakterystyky skladu ukrajinskyx dialektiv in „Naukovi zapysky", tom XXVI, fase. 2, Uzhorod, 1957, p. 164-188. 9. Gr. Brincuf, Nume date animalelor domestice, in „Limba romànà" XVI, 1967, nr. 2, p. 169-175. 10. I. A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicfionarul limbii romàne din trecut si de azi (___) Bucurefti, 1931. 11. A. Candrea fi O. Densusianu, Dicfionarul etimologie al limbii romàne. Elementele latine (A-Putea), Bucurefti, 1907—1914. 12. Th. Capidan, Raporturile lingvistice slavo-romàne, in „Dacoromania", III (1923), p. 146 •?i urm. 13. Idem, Romànii nomazi. Studiu din viafa Romànilor din sudul Peninsulei Balcanice, in „Dacoromania", IV (1924—1926), partea I (Studii), p. 183 — 352. 14. D. Crànjalà, Rumunské vlivy v Karpatech ze zvldStim zietelem k Moravskému ValaSsku, Praga, 1938. 15. P. P. Cuíka, Antroponimija Zakarpattja i mihracija naselennja v ukrajinskyx Karpatax, in „XII Respublikanska dialektolohiòna narada (Tezy dopovidyj)“, Kiev, 1965, p. 25—27. 16. Idem, Pro rumunéki elementy v antroponimiji Zakarpattja, in „Vostofinoslavjansko-vos-toinoromanskije jazykovyje, literaturnyje i fol'klornyje svjazi" [mai departe: „Svjazi“,] ■Cernititi, 1966, p. 82—3. 17. D. Dan, Stina la romànii din Bucovina. Schifa folcloricà ilustratà, Cernàu{:i, 1923. 18. Dicfionarul limbii romàne moderne, Bucurefti, 1958. 19. N. Dràganu, Romànii in veacurile IX—XIV pe baza toponimiei si onomasticei, Bucurefti, 1933 (Studii fi cercetàri, XXI). 20. J. O. Dzendzelivskyj, Linhvistylnyj atlas ukrajinikyx narodnyx hovoriv Zakarpatskoji oblasti URSR (Leksyka), U2horod, I, 1958, II, 1960. 21. Idem, Izohlosy leksytnyx rumunizmiv u hovorax Zakarpatzkoji oblasti (Pe baza datelor Atlasului de sub 20), in „Svjazi", p. 16—18.