STUDIEREA LIMBII RUSE tN ROMANIA
325
lucràri, dintre care una in limba rusà1. Dintre acestea citàm : Diploma birlà-deanà din 1134 si principatul Birladului. 0 incercare de critica diplomatica slavo-romàna (1889); rpaMoma Meana PocmucAaema Eepjiadnma 1134 z. (1890); Vlad Tepes si naratiunile germane si rusesti asupra lui (1896); Vber die Sprache der àltesten moldauischen Urkunden (1908) si altele.
    Cam in acelasi timp, Emanoil Grigorovitza, profesor de limba rusà la Academia militarà din Bucuresti, a publicat un foarte bun Dictionar ruso-romdn (Bucurefti, 1896; pe coperta, 1897) fi altul romàn-rus (Bucuresti, 1901), a càror valoare este recunoscutà fi astàzi2, precum fi un Curs practic de limba mseascà (Bucurefti, 1891; pe coperta, 1892).
    Elevul lui I. Bogdan, Ilie Bàrbulescu, titularul celei de a doua catedre de slavistica, de la Universitatea din Iafi (1905), a acordat, de asemenea, atentie limbii, civiliza|iei fi literaturii ruse, ìntre celelalte limbi fi culturi slave cu care au venit in contact limba fi cultura romàna. Dintre lucràrile lui, Individualitatea limbii romàne §i elementele slave vechi (Bucurefti, 1929), trateazà fi despre elementele de origine rusà in limba romàna (dupà ce acest subiect fusese a tins de A. Scriban in 1903) 3, iar in revista pe care a condus-o, „Arhiva", a publicat o serie de articole fi studii ale elevilor fi colaboratorilor sài, consacrate problemelor slavo-romàne, in particular ruso-romàne.
    La universitatea din Bucurefti, titularul catedrei a fost ìntre 1920—1947, un alt elev al lui I. Bogdan, Petre Cancel, care, de asemenea, a predat unele cursuri fi seminarii de istoria literaturii ruse (ìntre 1934—1945). Una din cola-boratoarele sale, Ecaterina Piscupescu a tinut in acest timp curs practic de limba rusà, precum fi unul de istoria literaturii ruse (vezi Curs de istoria lite-raturilor sirbà si rusà, litogr., Bucurefti, 1946). In acelafi timp, a inceput sà se afirme un tìnàr slavist de un real talent, Constantin Racovità, autorul printre aitele, al unui pretios studiu consacrai limbii ruse : L’article en russe („Bulletin linguistique“, VI, 1938, p. 90—138), cunoscàtor incà din acel timp al lingvisticii ruse fi sovietice (mort prematur in 1947). Ìndata dupà 23 August 1944, I.-A. Candrea, profesor la Universitatea din Bucurefti, a publicat, in colaborare cu B. Surpin, un curs practic de limba rusà: Asa se vorbeste.. . ruseste (Bucurefti, 1944), difuzat in trei edi|ii.
    A treia universitate romàneascà la care s-a deschis o catedrà de slavisticà a fost cea de la Cluj (1919), unde, dupà Iosif Popovici — specialist in fonetica experimentalà fi limbile slave sudice — a fost numit in 1931 ca profesor regre-tatul acad. Emil Petrovici, unul din lingviftii romàni de frunte din sec. XX
      1	Vezi, acum In urmà : loan Bogdan, Scrieri alese. Cu o prefa^à de Emil Petrovici. Edi^ie ingrijità, studiu introductiv fi note de G. Mihàilà, Bucurefti, Edit. Acad., 1968.
      2	Vezi E. Vrabie, Contribufii..., p. 47 — 57.
      3	Observafii privitoare la influenfa limbii rusesti asupra celei romànesti, „Revista idealisti", an. I, t. 2, 1903, nr. 6, p. 596—601. Vezi $i : Idem, Dicfionarul limbii romàne?ti, Iafi, 1939; L. Sàineanu, Dicfionar universal al limbei romàne, ed. 8, Craiova, f.a. (ed. 2, 1906) ; H. Tiktin, Dicfionar romàn-german. I —III, Bucurefti, 1895 — 1925; I.-A. Candrea. Dicfionarul limbii romàne din trecut ?i de astàzi (Dicfionarul enciclopedie ilustrat „Cartea Romàneascà", Partea I, Bucurefti, 1931) ; Dicfionarul limbii romàne (Academia Romànà), sub conducerea lui S. Pu^cariu, t. I—II, Bucurefti, 1913 — 1949 (incomplet), In care se dau fi etimologiile cuvintelor, inclusiv ale celor de origine rusà (Despre toate aceste dictionare vezi, acum in urmà, Mircea Seche, Schifa de istorie a lexicograjiei romàne, vol. II, Bucurefti, 1969, p. 43 — 134.)