114
I. LOBIUC
     § 3. Stína, adáposturi, terenuri
     Burdéj s.m. „bordei", de uz general, denumind orice constructie mica, sàràcacioasà, dárápanata etc., folosit mai putin de càtre pastori. Din rom. bordtí ¡94, 135; 7, 177; 82, 175; 44, 44, X45; 88, 11/; cf. si/77, 141/. Pentru rom. vezi (95, 22, 99 5.a.). Derivate: (dim.) burdéjíik, burdejína.
     Cárok s.m. „tare pentru vi{ei s. porci la stinà s. in grajd“. Din rom. tare „id.“ /94, 137; 27, 143; 89, 148; 25, 128/; cf. /7, h. 127/. Derivat : (di'm.) cár£ik.
    Grazd s.m. „constructie regulatá pentru vite". Din rom. grajd „id." /67, IX, 863/. In v. M. este singurul nume al acestei realitari. Corespondentul propriu si literar, stájna, nu s-a pàstrat decit in folclorul hutulilor de aici. Pentru alte graiuri, tot hutule, cf. /62, 42; 82, 175 : grazda- in reg. Cernauti; 88, 12/. Derivate: (dim.) grazdók, grazdócok.
     Kolyba s.f. 1° „colibà de ciobani la stína" ; 2° „constructie in pàdure pentru muncitorii forestieri" ; 3o „un fel de bucatárie de vara pe línga casa" (ín alte graiuri si : „adapost pentru paznici" /45, 100/), cuvínt ráspindit ín tóate graiurile carpatice ¡7, h. 124/. Din rom. colíba „id." /94, 154; 27, 131; 1, I, p. II, 656/1. Derivate: kolybka, kolybocka (dim.) ; prykolybok „adaos ín fa|a colibei, pentru a feri focul de vint s. ploaie".
     Koíéra s.f. „ìngràditurà pentru oi lingá stína". Din rom. dial. (Trans.) cofériu „id." ¡94, 155/. Cf. ¡89, 148/. ín v.M. termenul are o frecventá absoluta si e strict diferentiat, semantic, de okól (vezi mai jos). Der. : kosérka s.f., pl. koHiky, „colare mai mici pentru ìmpàrtitul oilor la ráscol" .
     Ográda s.f. Io „imprejmuire in fata colibei de la stína"; 2° (mai des) „curtea casei", cu frecventá absoluta. Din rom. ográda (cf. 18, 560). Derivat : (dim.) ográdka.
    Okyw s.m. „ocol la stína pentru vaci", mai frecvent decit sinonimul, propriu, záhoroda. Din rom. ocól „id." (3, II, h. 392, pct. 386; 95, 37 etc.). Discutie mai ampia in ¡94, 165/; cf. ¡82, 177/ Pentru alte graiuri hutule v. /30, IV, 47/. Der. : (dim.) okólec.
     Poduséí s.m. „scindurà suspendatà, ín grajd, pentru gaini", inregistrat §i ín alte graiuri hutule ¡88, 12; 89, 148/. Cf. rom. podisór (10, 964; 46, I, 15, 84). Derivat : podu&érka.
     Sajván s.m. „grajd pentru vite si oi". Din rom. saiván „id." (18, 733 ; cf. 95, 44, 99 etc.), imprumut foarte recent, doar de peste un deceniu, de cind in com. Moldovita a luat fiintà íntovarasirea zootehnicá.
     Strúnga (si : strúnka) s.f. Io „locul unde ies la muís oile" ; 2° „strúnga íntre <iinti" — „cuvint hutul" /30, IV, 219; 7, h. 126/. Din rom. strúnga „id." (17, 12; 95, 100, 107 ?.a.) ¡94, 173; 27, 139; 25, 126-7; 82, 177; 89, 148/. Prezent si in folclorul ucr., cuvíntul a dat nastere unui derivat : zástrunka s.f.
      1	Pentru rom. cf. (65, 11) : „Locuinfa pácurarilor de pe munte se numefte mutare sau tírla ■sau coliba... Coliba... se numefte ín únele locuri càsoaie.". Remarcàm ín treacát c& hu^ulii din v. M. cunosc cuvíntul kasója „cantón silvie“ (< rom. cásoáia).
       2	Cf. (95, 50) : co?arul, locul íngrádit pentru oi, se íntílnea local In Ardeal, in zona finatelor din Moldova de nord-vest, precum fi la hutulii din Carpazi estici.