458
1. PETRICÀ
Dunca deschide coloanele publicatiei sale numeroaselor stiri din diferite col-turi ale lumii. Simpatizantà a cauzei polone, ea isi informeazà cititorii, prin-tre aitele, despre sàrbàtorirea celui de-al cincilea centenar al Università^ din Cracovia 1, despre apari^ia cartài lui Alexander Chodzko Contes des paysans et des patres slaves2. Luptàtoarei poloneze de la 1863, Henryka Pustowojtówna, Constanta Dunca ii face un portret pàtruns de o deosebità càldurà 3, iar la moartea generalului H. Dembiriski, pe care il numefte „un amie care cinci ani si-a zis fi a fost secundul nostru pàrinte la Paris“, isi màrturiseste profunda durere, promitind sà revinà cu amintiri despre viata generalului 4.
    In coloanele „Amicului familiei“, a càrui contributie la traducerea lite-raturilor stràine ar merita cercetàri mai aprofundate, apare in 1864 prospec-tul versiunii romànesti a romanului lui T.T. Jez; Asan (1961). Teodor Tomasz Jez, pe numele adevàrat Zygmunt Fortunat Milkowski, tràise multi ani in Moldova, ca reprezentant al Comitetului centrai democratic european infiin-{at la Londra in anul 1850.
    Scriind romanul Asan, Jez a pornit de la Letopisetii Tàrii Moldovei, lucrare publicatà de M. Kogàlniceanu la Iasi, in 1852.
    Autorul prospectului, E. Benjson, de laBràila, incepuse traducerea romanului fi, fàcind apel la cititori pentru a-1 sustine prin abonamente, aràta cà lectura romanului „produce o profundà emotie [...]. Intriga este picantà, vie, coloratà, voi zice chiar excentricà" 5. Apelul a ràmas insà fàrà ecou.
    Un rol ìnsemnat in informarea cititorului romàn despre evenimentele din Polonia il joacà publicatiile scoase de Edward M. Adamski, emigrant polon, spirita intreprinzàtor care s-a incercat fi in publicisticà.
    Intr-o suità de articole fi schise Adamski readuce in fata cititorilor mo-mente din insurectia de la 1863.
     Astfel, in Fuga din Siberia 6, Adamski relateazà calvarul tinerilor transpor-portati la Ekaterinoslavsk, de unde el insufi a reufit sà fugà in imprejuràri ce amintesc tabloul lui Grottger fi poemul lui Alecsandri Pohod na Sibir.
    Un episod tragic din timpul insurectiei sta fi la baza schifi Liberiate 7, dedicata unui alt emigrant polon fi anume doctorului Jan Zalplachta.
    Articolili Dumnezeu existà8 constituie o pledoarie pentru unitatea de simtire a popoarelor care au purtat jugul robiei stràine.
    Literatura polonà gàsefte fi ea ospitalitate in coloanele publicatiilor lui E.M. Adamski.
    La vestea incetàrii din viata a marelui scriitor polon Józef Ignacy Krasze-wski, directorul „Romàniei literare“ va reactiona primul, exclamìnd : „Joseph Ignatz Kraszewski s-a sfìrfit ! Kraszewski nu mai este ! Acesta este tipàtul
      1	„Amicul familiei“, nr. 6 din 1 iunie 1864, p. 396.
     2	„Amicul familiei", nr. 6, 1864, p. 393.
3	Domnisoara Capitan Pustovoitov, in „Amicul familiei", nr. 6 din 11 iunie 1864, p. 392—393
     4	Generalul Jeny Dembiéski, in „Amicul familiei", nr. 7—8, din 15 iunie si 1 iulie 1864, p. 411-412.
5	D. Benjson, Assan. Roman istorie. Prospect, in „Amicul familiei" nr. 13 — 14 din 15 sept.
—	1 oct. 1864, p. 506.
  6	E.M. Adamski, Fuga din Siberia, in „Romània ìiterarà", 1889, nr. 6. p. 130—133.
     7	E.M. Adamski, Liberiate ..., In „Romania literara, 1889, nr. 2, p. 33 — 37.
8	E.M. Adamski, Dumnezeu existà, in „Generapa nouà“, nr. 10, oct. 1894, p. 233 — 235.