CELE MAI VECHI MANUSCRISE SLAVE 263 de la slava veche cu unele tràsàturi redactionale, la slavona romàneascà s-a realizat foarte lent (inegal in diverse genuri de scrieri) este greu de stabilit momentul aparitiei acestei redactii. De. aceea, propunem o data convenzionala : data aparitiei primelor texte originale, deci sfirfitul secolului al XlV-lea (cel mai vechi document de cancelarie este din 1374, actul prin care domnul Tàrii Romànesti, Vlaicu Vodà ìnzestreazà mànàstirea Vodita). Limba manuscriselor analizate se caracterizeazà prin urmàtoarele trasàturi distincte fata de sistemul fonetic slav vechi : in Tara Romàneascà: generalizarea ierului mie fi uneori vocalizarea in a, o, à] confuzia iusurilor fi denazalizarea lui q > u si à, § > e ; transformarea lui é > e ; transformarea lui y > i. in Moldova : denazalizàrile q > u si g > a ; transformarea è > e ; vocalizarea ierurilor in o fi e ; palatalizarea dj > z ; de asemenea, sporadic trecerea y > i fi v > u. In Transilvania : denazalizàrile g > u si g > e si sporadic confuzia lor; trecerea lui é > e ; folosirea cu precàdere a ierului mie, vocalizàri sporadice in o, à si e ; palatalizarea dj > z ; sporadic trecerea lui y > i. Dupà cum se observà, unele tràsàturi sint comune pentru limba slavà din toate provinciile romànesti fi anume : denazalizarea q >u, trecerea g > e si jy > i si vocalizarea sporadicà a ierului mare in o. Alte elemente diferà de la o provincie la alta. Deosebirile fonetice pe care le observàm la manuscrisele din acelafi secol fi aceeafi provincie se datoresc in mare màsurà modelului dupà care se copia : dacà era un text vechi, limba se pàstra arhaicà; dacà era nou, slavon, limba copiei oglindea tràsàturile respective. Pe de altà parte con-statàm cà tràsàturile fonetice ale manuscriselor slavo-romàne din epoca stu-diatà, tràsàturi care se vor regàsi (aprofundate si generalizate) in slavona romàneascà, nu coincid cu ale nici unei alte slavone. Aceastà constatare infirma ipoteza lui I. Bogdan, cà in perioada cea mai veche limba manuscriselor slavoromàne ar fi fost medio-bulgarà x. Dorim ca aceste modeste consideraci privitoare la cele mai vechi manu-scrise slave din tara noastrà, sà constituie o contributie la efortul comun de elucidare fi aprofundare a cunoafterii culturii noastre vechi. N.B. Am omis din inventarul de mai sus Culegerea de cuvinte pustnicesti de la Muzeul Dosoftei (Iafi), datìnd din a doua jum. a sec. XIV, cu urmàtoarele date: hìrtie (27x19,5), cca. 300 f., filigrane: Om (Briq. 7557 : 1357, Mos. 4817 : 1350/60), Floare (Mos. 3985 : 1326), Cerò (id. 2290: 1360), Cheie (id. 2688 : 1358) ; scriere semiuncialà cu elemente cursive, seamànà cu Sbornioni de la Neamt semnalat de Jacimirskij (96, p. 787, fot. 8) ; iluminatii modeste, culori fi motive sud-slave (fot. 14); limba prezintà unele tràsàturi medio-bulgare. 1 „Dacà am avea manuscripte slavo-romàne din sec. XII —XIII, acestea fàrà ìndoialà ar fi identice cu cele curat bulgare din acea vreme" I. Bogdan Citeva manuscripte slavo-romàne din Biblioteca imperiala de la Viena, In Scrieri alese, Bucurejti, 1968, p. 491.