530
CRITICA ?I BIBLIOGRAFIE
mirafii fi dragoste a autorului fafà de creafia eminescianà. In sobrietatea stilului ftiinfific vibreazà fi accentele sensibilitàtii poetice. Lucrarea lui I. A. Kozevnikov reprezintà o contribufie remarcabilà la cunoafterea dincolo de hotarele patriei a operei genialului poet romàn.
CEZAR APREOTESEI
     A. M. SELlSCEV, M36paHHbie mpydbi, Moscova, 1968, 640 p.
     Tìnara generale de slavifti il cunoafte pe A. M. Seliscev, in primul rìnd, ca pe automi renumitei monografii CAaemcKoe H3biK03Hamie, care a apàrut in 1941 la Moscova fi care era conceputà de savantul rus ca un prim volum consacrat limbilor slave de est, dintr-un vast studiu in trei volume despre limbile slave. De asemenea are o larga circuiate cartea lui in douà volume privind limba slava veche — CmapocAaemcKuu H3UK, n. I. Beeàenue. <Ponemmo (Moscova, 1952), — fi CmapocjiaenucKUù M3biK, h. II. Texcnibi. CAoeapb. OnepKu Moptfiojiozuu (Moscova 1952). Sint mai puf in cunoscute o serie de alte lucràri ale slavistului, care au devenit demult o raritate bibliografica, fiind publicate in diverse reviste de specialitate intre anii 1912— 1941. Astfel, aparifia unui volum de opere alese ale renumitului slavist, confinind lucràrile cele mai semnificative care nu fi-au pierdut prospefimea lor ftiinfificà, trebuie sa fie salutata ca un eveniment de seamà in domeniul lingvisticii contemporane.
     Volumul a fost pregàtit fi redactat de o eleva a lui A. M. Seliscev —
E.	A. Vasilevskaja care, de altfel, a inclus aici fi o notà biografica, precum fi o serie de date privitoare la activitatea ftiinfificà a dascàlului sàu.
      Lucràrile incluse in volum sint grupate in trei secfiuni: istoria limbii ruse (p. 31—222), dialectologia rusà (p. 223—488), lingvistica slava (p. 489 — 610). Volumul se incheie cu unele comentarii la lucràrile lui A. M. Seliscev, cu lista lucràrilor publicate ale savantului rus, cu descrierea arhivei regre-tatului om de ftiinfà fi cu o listà a lucràrilor despre A. M. Seliscev.
     In prima secfiune atrage atenfia cititorului lucrarea M3 cmapou u Hoeou monoHUMUKU (p. 45—96), publicatà de savantul rus in 1939 fi care a fost conceputà de càtre autorul ei ca un capitol dintr-o lucrare mai ampia, OnepKu no pyccKOMy R3bwy coepeMenuoìi 3noxu. Considerìnd toponimia ca un izvor pretios pentru istoria limbii, A. M. Seliscev studiazà mai pe larg toponimia regiunii Moscova, care pìnà atunci nu a fàcut obiectul cercetàrii ftiin-fifice. O atentie deosebità se acordà in lucrare derivàrii toponimelor fi analizei structural-semantice a toponimelor apàrute in epoca sovietica.
     Este bine cunoscutà in lumea slaviftilor lucrarea lui A. M. Seliscev privind onomastica rusà — IJpoucxoMcdeHue pyccKux cpaMUAuù, Amnbix UMen u npo3euuf (p. 97—128) — publicatà postmortem de càtre V. K. Cicagov, care, mfluenfat de lucrarea prof. A. M. Seliscev, a conceput o monografie vastà despre onomastica rusà. Lucrarea ìnsà a fost realizatà doar in parte, fiind publicatà tot post-mortem, in 1959, sub titlul H3 ucmopuu pyccKux UMen, omuecme u cjiaMUAUù (Bonpocu pyccKOù ucmopmecKoù OHOMacmuKu XV-XVII 66.).