TERMINOLOGIA PÀSTORITULUI LA HUfULI
111
tori ai viefii pàstore^ti (terminologia càreia de altfel, a intrat in bunà parte in lexicul comun al graiurilor cercetate, purtàtorii càrora, in marea lor majoritate s-au indeletnicit dintotdeauna, in micile lor gospodarii individuale, cu credere animalelor) : I. Bójóuk Vasyl’, 62 ani, din Argel;II. Ponypalo Vasyl’, 61 ani, din Rasca: III. Sémko Pynteléj, 40 ani, din Paltin; IV. Trisóùk Timofiji, 39 ani, din Rasca ; V. Ponypalo Mykuldj, 22 ani, din Argel. Toti informatorii sint bilingvi1, indeosebi III , mai pufin I. Au mai fost inregistrate ràspunsuri de la riviva informatori ocazionali.
     § 5. Am grupat cuvintele pe sfere tematice (iar in cadrai lor, alfabetic), urmàrind, pe cit ne permit lucràrile de care dispunem 2, isoglosele lor in restul graiurilor hutule etc. si relevind astfel ìmprumuturile proprii graiurilor din valea Moldovitei [mai departe: v. M.]. Nu vom preciza ce lexeme romànefti gàsite in alte graiuri ucrainene lipsesc in cele de aici 3. In schimb, vom menziona pentru fiecare sector tematic, restul termenilor, proprii sau de alta origine decit cea romàneascà, precizìnd relatiile semantice dintre termenii romànefti si cei dintii 4.
II.	Lista imprumuturilor5
     § 1. A ctiuni 6.
     Mutàty(sy) „a muta stina dintr-o poiana in alta sau in cuprinsul aceleiasi poieni“. Din rom. a (se) muta $i ,,id.“ (65, 7, n. 1 ; 78, 245; 2, VI, f. 12 $i 13, 1060, sub 4°) /94, 163; 82, 177/.
      1	Vom constata pe parcurs unele manife.stS.ri ale bilingvismului lor de mai multe tipuri, care poate fi un obiect de studiu foarte interesant. Cu prilejul anchetei am cules exhaustiv fi toponimia afezàrilor hutule din valea Moldovitei, constatìnd in ea interferente deosebit de instructive cu toponimia popula^iei bàftinafe. Pentru a le discuta impreunà, cu alt prilej, am làsat de o parte termenii entopici, grup in care se gàsesc numeroase imprumuturi romànefti, comune tuturor hufulilor fi datorate, in bunà parte, contactului cu pàstorii romàni [cf. 94, 184], dar fi unele specifice celora de aici.
      2	Dintre eie, cele mai insemnate pentru localizare, sub raportul cuprinderii unor arii cit mai largi, sint [20 ; 21], din care se vede cà elementele romànefti acoperà mai toatà regiunea Transcarpaticà a R.S.S. Ucrainene, depàfind, insà, cu mult, hotarele ei. Vezi [27, 30, 94, fi, indeosebi, 7].
      3	A se vedea pentru acestea bibliografia indicatà fi, in primul rind, studiul lui Emil Vrabie [94,], o sintezà fi sistematizare criticà a mai tuturor cercetàrilor de pinà acum privind influen^ele romànefti asupra limbii ucrainene. Vom reduce la minimum discutía imprumuturilor tratate in studiul menzionai, adàogind insà unele informa^ii fi precizàri in plus la materialul continui in el.
      4	In ce privefte contactul dintre slavii estici (fi vestici), pe de o parte, fi cei din sud, pe de alta, remarcàm aici doar faptul cà posibilitatea Imprumutàrii unor cuvinte, printre eie fi a
unora pàstorefti, de càtre stràmofii hutulilor fi, in genere, ai ucrainenilor direct de la slavii de sud, in perioada formàrii limbii romàne [44, 246 — 248 : aici se vorbefte de „convergente" hutulo-bulgare; 49, 51 — 52; etc.], ràmine deocamdatà numai o ipotezà; defi combàtutà adesea, uneori negatà categorie, chiar la scurt timp dupà formularea ei, in 1935, de càtre V. Pogorelov, ea cif-tigà astàzi noi fi, se pare, tot mai multi adepti, cf. [7, 1, p. 7 fi urm.].
      6	in paranteze rotunde indicàm lucràrile care oferà atestàri pentru etimon in graiurile romànefti.
     6	Verbele care urmeazà aparan unor sfere tematice diferite. Le discutàm aici impreunà, intrucit nu socotim o clasificare semanticà prea amànuntità a imprumuturilor ca necesarà in lucrarea de fatà, care va fi urmatà de áltele.