8
v. $OPTEREANU
R. S. Romania1). Aparijia cuvintàrii lui Lenin in limba romàna la scurt timp dupà publicarea ei in originai a avut o importanza deosebità, deoarece, pe lingà popularizarea ideilor leniniste referitoare la modul in care tinàra generale trebuie sa ìn^eleagà §i sà invece comunismul — combaterea invà-{àrii mecanice a unor lozinci rupte de procesul viu al vie^ii si respingerea tendinfelor nihiliste, proletcultiste fa|à de cuceririle stimaci $i ale scolii din trecut —, devenea foarte curìnd cunoscutà $i in tara noastrà atitudinea lui Lenin fa{à de conceptiile proletcultiste in problemele crea^iei artistice. Ìn aceastà cuvintare Lenin i$i exprima principiile sale despre adevàrata esenta a culturii proletare, subliniind importanza tradirei in constructia culturii socialiste.
    Lucrarea Menirea tineretului comunist a avut meritul de a fi prezentat cititorilor romàni, pe larg, cu deosebita limpezime, un punct de vedere marxist-leninist asupra unei probleme de artà majore, indatà dupà formularea lui. Dupà expunerea ideilor potrivit càrora marxismul „a devenit doctrina mi-lioanelor de proletari din toate {arile“ jja cucerit multe milioane de inimi din rindurile clasei revolu{ionare" tocmai pentru cà in elaborarea invà^àturii sale „Marx s-a sprijinit pe temelia solida a stiin^ei omenesti ci§tigatà in socie-tatea capitalista" si „a prelucrat in mod critic ceea ce a fost creat de socie-tatea omeneascà", mai pe scurt, dupà ce se subliniazà cà „marxismul ne este o pildà, ne aratà cum comunismul a izvorìt din stima intreagà a cunostin-telor omenesti”, se atrage aten^ia, in continuare, cà acest fapt trebuie avut in vedere $i atunci cìnd se vorbe^te despre cultura proletarà, care „nu vine tam-nesam din pàmint" $i „nu este un produs al asa-zi^ilor specialisti de culturà proletarà": „Fàrà priceperea limpede cà putem ajunge la cultura comunistà numai cunoscind in mod exact cultura izvorità ìn decursul dezvoltàrii ome-ne^ti, numai prin prelucrarea acesteia, fàrà o astfel de pricepere nu vom fi ìn stare sà rezolvàm datoria noastrà" 2.
    Cuvintarea lui Lenin la cel de al Ill-lea Congres generai al Comsomolului a fost popularizatà in {ara noastrà $i de càtre presa socialistà periodica. Astfel, ziarul „Tineretul socialist" pub’lica pe trei coloane, in numàrul 3 din
1	Lucrarea a fost publicatà fàrà indicarea anului ei de aparitie. Cercetàtorii de specialitate
0	incadreazà insà intre brofurile tipàrite in decursul anului 1920. Vezi de pildà : C. Mocanu fi A. Mosco, Inceputurile ràspindirii leninismului in Rumània, „Analele Institutului de istorie a partidului de pe lingà C.C. al P.C.R.", an V, nr. 2, 1959, p. 77 —78 ; A. Deac fi I. Ilincioiu, Lenin fi Romania, Editura militarà, 1970, p. 140 — 141. Ìntr-adevàr, tinind seama de faptul cà brofura a apàrut in editura revistei „Lupta de clasà", care, dupà cele 7 numere tipàrite in perioada
1	iulie — 2 octombrie 1920, datorità interrii màsurilor luate de guvern impotriva mifcàrii munci-torefti fi de reprimare a grevei generale din octombrie 1920, a fost nevoità sà-fi ìnceteze aparitia (va reapare ilegai ìn 1926), consideràm opinia cercetàtorilor amintiti, in stabilirea datei, ca nefiind lipsità de temei. Adevàrul e cà intr-o informare a Comitetului Central din prima jumàtate a anului 1921, alàturi de alte brofuri, este semnalatà fi aparitia acestei lucràri : „Comitetul Central comunist a ràspìndit prin grupurile comuniste 60.000 de manifeste fi a tipàrit cinci brofuri in 55.000 de exemplare. Aceste brofuri sìnt : Tezele, Apelul Interna^ionalei Rofii Sindicale, Pràbu-firea burgheziei, Apelul Internationale! Comuniste fi Discursul lui Lenin càtre tineri" (subì, noastrà — V.§.). Documente din istoria Partidului Comunist din Romania, 1917 — 1922, "voi. I, editia a Il-a, Bucurefti, E.S.P.L.P., 1956, p. 321 — 322.
        N. Lenin, Menirea tineretului comunist.. ., p. 9. Cf. V.I. Lenin, Opere complete, Editia a doua, voi. 41, Editura politicà, Bucurefti, 1966, p. 303 — 304.