550
CRITICA $1 BIBLIOGRAFIE
admiterea rostirii dure a consoanelor postero-linguale g, k, eh in adjective ca uprugij 'elastic', dikij 'sàlbatic', tichij 'liniftit, domol') 1.
    Lucrarea consta din urmàtoarele parti : Introducere (p. 5—8), in care se insista asupra faptului cà orice limbà, inclusiv rusa, are douà componente : vocabularul fi gramatica (ne intrebàm : fonetica — fonologia nu este si ea un component, iar in caz afirmativ unde urmeazà s-o ìncadràm?) ; Fonetica-fonologie (p. 9—149), in care se acordà o atentie deosebità structurii fonetice a limbii ruse (clasificarea vocalelor fi a consoanelor), sistemului fonematic ac-tual, silabei, accentului fi intonatici, principalele teze fi demonstratii fiind insolite de scheme, figuri reprezentind organele vorbirii, palatograme, spectro-grame, oscilograme, schite, tabele sinoptice etc. (ilustratiilor, in generai, li se cuvine o mentiune specialà) ; Ortoepie (p. 150—156), Grafie (p. 159—167), Ortografie (p. 168—173) fi Punctuatie (p. 174), o parte din problemele tratate in aceste capitole, din urmà, fiind reluate fi detaliate la p. 175—187; Morfologie (p. 189—423), capitol centrai in cadrai càruia sìnt tratate mai ìntii probleme de morfemicà fi formare a cuvintelor, pentru a se trece apoi la pre-zentarea pàrtilor de vorbire; Sintaxà (p. 425—622) cu o impartire sui-generis: sintaxa formala (p. 425—560), cea mai mare sectiune a acestui capitol, cu carac-ter teoretic, consacrata prezentàrii structurii sintactice a limbii ruse de pe pozitii precumpànitor (dar nu exclusiv !) transformationale, fi sintaxa semantica, seedune cu finalitate practicà, urmàrind modalitatea de redare in procesul comunicàrii a structurilor prezentate in sectinea anterioarà (aici se porneste, de obicei, de la raporturile semantice proprii limbii maghiare).
     Manualul se incheie cu douà anexe : Din istoricul studierii limbii ruse in Rusia fi U.R.S.S., peste hotare fi in Ungaria (p. 625—640) si Fapte paraling-vistice. Eticheta si limba (p. 641 — 648), prin paralingvisticà ìntelegìndu-se o disciplina extralingvisticà, dar legata de aceasta, avind drept scop studiul fenomenelor aferente limbajului (comportament, gesturi, mimicà etc. : pentru a numàra, de exemplu, maghiarul — de asemenea germanul, francezul etc.— desfac treptat pumnul miinii d r e p t e, eliberìnd cite un deget, incepind cu cel mare, in timp ce un vorbitor de limbà rusà se folosefte ,ìn acelfi scop, de mina stinga, indoind de fiecare datà cite un deget, incepind cu cel mie), urmate de bibliografie (p. 649—660) fi o lista de abrevieri (p. 660—661).
*
     Ìntr-o lucrare originala, cu numeroase inovatii fata de lucràrile similare din trecut, apàrute mai toate, sub formà de cursuri universitare, in U.R.S.S., nu pot sà nu aparà chestiuni discutabile sau, uneori,mai putin reufite. Farà a avea intentia de a trece in revistà, in mod sistematic, asemenea aspecte, ne vom opri in cele ce urmeazà asupra unora din problemele de principiu, care provoacà nedumeriri la o primà familiarizare cu aceastà lucrare, valoroasà fi interesantà, ìncercind totodatà sà propunem citeva solutii de detaliu (evident, in vederea publicàrii unei noi editii).
     1	Asupra unora din aceste trâsâturi a insistât ìnsusi redactorul lucràrii, dr. Papp Ferenc, ìn comunicarea Principy postroenija „Kursa sovremennogo russkogo jazyka", pe care a prezen-tat-o la Conferinta internafionalà a profesorilor de limbà §i literatura rusà (Moscova, 22—"28 august 1969).