78
MIRCEA GHEORGHIU
tive 1. Apare in acest fel corelatia limbà — vorbire. Lexicografía bilingvà este ínsá orientata spre echivalente generale in planul limbii (considerata ca tota-litate a unitàtilor lexico-frazeologice dintr-un anumit cod lingvistic), fàrà a putea include toatà gama de variante contextúale din vorbire socotità ca o manifestare individuala, concreta a limbii in procesul comunicàrii).
    4.	ìn legatura cu folosirea prepozitiilor cauzale in limba rusà exista o ampia literatura 2 unde gàsim indicatii precise cu privire la posibilitadle de ìntrebuintare a unor prepozifii in functie de particularitàtile lor lexico-seman-tice si stilistice. Cu toate acestea, ìntrebuintarea corectà a unei prepozitii aloglote este legata, incontestabil, de un sir de greutàti pricinuite atit de spe-cificul rectiunii verbale a unor limbi cu structuri atit de diferite cum sint rusa $i romàna, cit si de deosebirile existente in planul valentelor combinatorii ale elementelor corelative.
    5.	Cercetarea noastrà se bazeazà pe texte rasenti traduse, deoarece traducerea — acest contact lingvistic sui-generis 3 — oferà cercetàtorilor posi-bilitàji practice nelimitate de confruntare a elementelor corelative eteroglote, legate prin unitatea de sens a elementelor lexicale componente 4.
    II.	Vom incerca in cele ce urmeazà sà sistematizàm factorii care, dupà pàrerea noastrà, contribue la stabilirea echivalentelor generale si a variantelor contextúale romànesti ale unor prepozitii cauzale din limba rusà.
     1.	Factorii 1 e x i c o-s e m a n t i c i joacà un rol hotàritor in alegerea echivalentului aloglot.
    1. In limba romànà, prepozitiile de, din se gàsesc, ìntr-un sir de cazuri, in distribuye complementará 5, adicà intr-un raport de incompatibilitate, ìn sensul cà vecinàtàtile ìn care apare prepozitia de, nu poate apàrea din, si invers. A§a de pildà, echivalentele substantivelor care denumesc stàri sufle-tejti (bucurie, durere, fericire, furie, indignare, minie, necaz, neplàcere, rubine, spaimà, supàrare, tristete), stàri fizice (ardita, càldurà, frig, ger, insomnie, obosealà, umezealà) se ìntrebuinteazà cu prepozitia de :
    (eu, ei, ele) tac de / bucurie, emotie tristete;
\ foame, fng, oboseata.
    Eu am tresàrit de bucurie, S., 14.
     Se tulbura de necaz, I., 27.
    Gerita se intindea de càldurà. Cr., 251.
     Niciodatà n-a crezut cà se poate muri de foame, P., 129.
     Vreascurile tiuiau si chiar lemnele de pe foc pocneau de ger. Cr., 240.
    Pàrul meu de asteptare o s-albeascà sau sà cadà. M., 71.
1	Cf. A.M. Peskovskij care susine aceastà tezà in recenzia sa la lucrarea lui E.K. TimÈenko
0)>hkiiuu zenemuea e lOMcito-pyccKou MbiKoeoù oó.mcmu, MOPÜC XX, partea III, 1915, p. 297.
     a Vezi L.N. Zasorina, Onbim cucmeMHoeo ana.una npeÒAoioe pyccKoeo H3bma {nped.iozu co 3HauenueM npumum), in npo6ne.\m n3btK03HamH, (YneHLie 3anncjcn Jiry, nr. 301, Cepun (Jìu.ìoao-eUHeCKUx HayK, BHnycK 60), 1961, unde se dà o listà bogatà de lucràri tratind aceastà problemà.
     3	U. Weinreich, Languages in contact, New York, 1954, p. 1.
4	Materialul ilustrativ execerptat de noi cuprinde 2400 de fi?e din operele scriitorilor clasici
ru$i ?i sovietici, din articole cu caracter publicistic $i din traducerile respective in limba romànà.
6	Vezi Valeria Gupi-Romalo, Distribufia, ìn Elemente de lingvisticà structurala, Bucurejti,
1967,	p. 40 passim, unde se dà §i bibliografia problemei. Pentru exemplele care urmeazà vezi §i DLRLC, s.v.