42
N. PAVUUC, I. ROBCIUC
     § 15. Substantívele din clasa A, cele cu tema in consoaná nepalatalizatá (cu excepta suierátoarelor), ca púoa, eodá, 3'iMá, cAoy6odá, cána, Kouiápa, ceá/Cóa, Kyifyóa, lumpasiyna, Myzú.ia, 3ázopoda, nydyiuKa, dopóza, cmp’íxa; pue-6ájJKa, ónadúm cyc’ída, cue pomá au aceleasi desinen^e ca si in limba literará 1.
    Sistemul desinentelor cazuale la substantívele din clasa A, la singular si plural, pot fi reprezentate schematic 2 astfel:
a  H   i  y ojy i  
H 0/fÿ aM H aMH ax 
    § 16. Dupà cum se vede din schema de mai sus, substantívele din clasa A au la singular çi la plural desinente omonimice. Astfel, desinenza -i apare la dativ çi locativ singular, iar desinenza -h la genitiv singular çi la nominativ-acuzativ plural.
     § 17. La cazurile dativ çi locativ ale unor substantive din clasa de flexiune A, consoanele tematice [r, k, x] mainte de desinenza -i (<ë) alterneazá cu [3, u, c]: dopóra—dopóz'i, óoMÚra— óomúí’í, zyAynvia— zyAymfi, pue óáwa — pue6ájin'i, cmp’íxa — cmp’íc’i, Mányxa ■—Máuyc’i. ín únele graiuri insa se intil-nesc cuvinte care nu prezintâ trecerea [r, k, x] > [3, n, c]: norá — nor'í, dopóra— dopór’i, pue6áAKa — pue ôôak'î, cxaMéma, CKaMéÏK’i, ÔAOxâ—ôaox'î, Myxa — Mÿx'i. Fenomenul se explica probabil, prin influença graiurilor rusesti cu care graiurile cercetate de noi se aflâ in contact permanent (la Mahmudia çi Chilia Veche, de pildâ, ucrainenii convietuiesc cu lipovenii, iar alte sate, ca Baçpunar, Ciucurova, Letea, se învecineazâ eu satele lipoveneçti).
    § 18 Substantívele din clasa B, cu tema in consoaná palatalizatâ sau in .çuierâtoare (KeupHÚifa, KÓWHUifa, MOAodúifa, zpanútf’a, npy° emm'á, CKpún'a, nAayn'a, doAÓn'a, 3euMii’á, nanymója, 3y3yA’a, KydéA'a, cáotca, odéoica, ipotcá, dy-tuá, méuma, zpÿiua), prezintâ un sistem de opozitii cazuale asemânâtor celui din limba literará.
     Schematic, el poate fi p rezentat astfel :
a  i   i  y ojy i  
i 0/iÿ aM i aMH ax 
    § 19. Aceastá clasá de substantive se caracterizeazá printr-un mare numàr de omonime cazuale. Genitivul, dativul si locativul singular, precum si
     1	Vezi Cyuacm yKpaiucbxa AÍmepamypm Moea. MopffioAozia, sub red. lui I.K. Bilodid, Kiev, 1969, p. 85-92.
      2	Prezentarea desinentelor în acest fel ne-a fost sugeratá de modelele folosite pentru limba slovacá de Ján Horeckÿ ín Morfematickd Struktúra slovenliny, Bratislava, 1964.