OPERA LUI MARTIN KROMER
191
    Dar Martin Kromer are o importanza particularà pentru istoria si cultura poporului romàn. $tiri despre poporul romàn introdusese in cronica sa Jan Dlugosz, de multe ori pe baza documentelor autentice existente in arhi-vele statului polon, de asemenea relatàri din cele mai valoroase se aflà in Chronica Polonorum (Cracovia, 1521) a lui M. Miechowita sau in cronica lui B. Wapowski, dar nici una din aceste opere n-a avut in Europa difuzarea cronicii lui M. Kromer, aceasta ràspindind deci mult mai mult ftirile despre istoria noastrà. De aceea, oamenii de carte romàni, de acum citeva secole, se referà in operele lor la Kromer, afa cum se vede la Miron Costin, stolnicul Constantin Cantacuzino, N. Costin, Dimitrie Cantemir etc.
    Defi Gr. Ureche nu-i citeazà numele (el nu citeazà cu numele autorilor nici alte izvoare, fiindcà necesare i se pàreau pentru cona|ionalii sài numai ftirile de istorie romàneascà), totufi din analiza Letopisetului 'J'àrii Moldovei reiese cà indubitabil cronicarul moldovean a cunoscut opera lui M. Kromer fi a excerptat date din ea. Pentru cà izvoarele polone aveau ftiri comune, iar Chronica Polonorum a lui Miechowita, precum fi De rebus gestis Polonorum a lui Kromer mergeau cu ìn.sirarea evenimentelor pina la sfirfitul domniei lui Alexandru Jagelonul (1506), Grigore Ureche, care a cunoscut ambele cronici, le citeazà cu numele generic de „letopisetul latinesc“ fi nu intimplàtor nu mai pomenefte de un asemenea izvor dupà domnia lui §tefan cel Mare (citarea „letopisetul latinesc" o singurà datà mai tìrziu, in 1592, la domnia lui Petru Cazacul, este o eroare de copist). Cu toate cà Ureche a cunoscut fi pe Miechowita, el s-a tinut mai mult de Kromer, a càrui cronicà avea o expunere lim-pede fi recomandabilà din toate punctele de vedere, (alàturi de Bielski in limba polonà) l. Kromer apàrea ca o ultima expresie a ftirilor. De aceea, Ureche il urmeazà, de exemplu, in relatarea cà Petru Aron a fost omorit la Czchów, in Polonia, informatie eronatà, càci aci a fost decapitai Iliaf, fiul lui Petru Aron, afa cum serie Matei Miechowita, càruia deci nu-i acordà ìncre-dere. De asemenea, Ureche urmeazà pe Kromer in legàturà fi cu alte date, diferit prezentate de Miechowita fi de Bielski in comparatie cu Kromer, afa cum am aràtat mai amànuntit intr-o altà lucrare 2.
    Pe lìngà De rebus gestis Polonorum, Ureche a folosit fi cealaltà lucrare a lui M. Kromer, Polonia sive de situ, populis, moribus, magistratibus et republica Regni Polonici, din care a scos unele ftiri pentru partea de prezentare etnografica a Poloniei, referitoare la geografia fizicà (rìuri importante, orafe, pro-vincii, tari vecine), referitoare la firea fi ftiinta de carte a polonilor, la arta militarà, la forma de stat fi organizarea administrativà fi judecàtoreascà, la treptele clericale fi ale demnitarilor laici. Datele din croniea lui Ureche ifi gàsesc in mare màsurà acoperire numai in scrierea lui Kromer fi bineìnZeles
      1	Pentru arguraentarea folosirii lui Kromer de càtre Ureche, vezi §i capitolul nostru Gr. Ureche din tratatul de Istoria literaturii romàne, voi. I, Bucure^ti, 1964, p. 386.
     2	I. C. Chi|imia, Izvoarele fi paternitatea cronicii lui Grigore Ureche (ms.) ; idem, capitolul Grigore Ureche din tratatul de Istoria literaturii romàne, voi. I, Bucure?ti, 1964 p. 379-392.