10
V. 50PTEREANU
rani $i pe citate din lucràrile lui Lenin — reliefeazà §i unele gusturi si preferire de ordin estetic ale lui Vladimir Ilici. „Iubea poezia. Dar nu pe cea ultramoderna. In orele libere, il puteai vedea citind din Shakespeare, Schiller, Byron. Poetii ru$i favorizati erau Puskin, Baratynskij, Tjutcev; se interesa mult si de folclor". ìn continuare se arata sensibilitatea lui Lenin si pentru alte ramuri ale artei : „Lenin mai iubea §i muzica, mai ales pe cea cu carácter simplu. ín timpul ^ederii sale in Elvetia, asista, aproape zilnic, la concert ele de camera pe care emigranti rasi le organizau intre ei". Tot aici se vorbe^te $i despre reacia lui Lenin fafà de manifestarea unor tendinee de subapreciere a artei clasice, pe motivul cà n-ar exprima o mentalitate prole-tara : „Era o $edin{à a Comitetului Comisarilor Poporului. Cineva fàcu propu-nerea ca sà nu se mai joace piese de origine burghezà sau cu mentalitate burghezà, ca „Traviata", „Carmen" etc. Aceasta, se pàrea, era opinia domi-nantà... Lunacearski — Comisarul artelor — lipsea. Atunci interveni Lenin : Mi se pare conceptia tovarà^ului nostru putin naivà ìn ce priveste rolul si scopul teatrului. Teatrul este util nu numai ca element de propaganda, ci si ca recrea^iune a muncitorilor dupà o zi plinà de trudà".
     íntr-o màsurà esentala a contribuii la difuzarea ideilor leniniste despre literatura revista „Cultura proletarà", care si-a desfàsurat activitatea, ìn cei aproape doi ani ai sài de existen^à (septembrie 1926 — martie 1928), sub ìndru-marea partidului. Intre numeroasele materiale referitoare la personalitatea $i via^a lui Lenin, publícate in coloanele acestei reviste, ca, de exemplu, un basm popular intitulat Lenin sirelul, un amplu studiu scris de M. Leonin — Viafa ?i opera lui Lenin, insofit de douà fotografii ale lui Vladimir Ilici, a fost inseratà $i convorbirea lui Lenin cu Clara Zetkin privind arta si cultura 1. In cadrai convorbirii Lenin ìsi exprímase punctul sàu de vedere asupra carac-terului popular al artei, asupra destinului si rolului artei in societatea socia-listà, impàrtà^it prin intermediul acestei reviste si cititorilor romàni. „Arta este a poporului — se arata in articol. Trebuie ca ea sà-$i infigà ràdàcinile adinci ìn marile mase muncitoare. Trebuie ca másele sà in^eleagà si sà iubeascà arta. Trebuie ca arta sà le uneascà, sà le inalte in sentimentele lor, in gindurile lor, ìn voin^a lor" 2. Pentru ca arta sà-^i poatà croi drum spre inima si consti-infa poporului, Lenin sublinia imperativul instruirii maselor, al ridicàrii nive-lului lor de culturà: „Pentru ca arta sà poatà pàtrunde in popor si poporul sà ìnteleagà arta, ne trebuie mai ìntìi sà ridicàm nivelul cultural generai“3. Relatìnd acele pàr^i din convorbire care abordau problema accesibilitàtii artei, revista mentiona faptul cà Lenin nu este pentru solu^ia unor concesii de ordin artistic, dimpotrivà, el susine ideeea unei literaturi de inaltà tinutà estetica. Aceastà apreciere leninistà era foarte actualà in contextul literar al vremii, deoarece existau tendinee de interpretare simplistà a problemei, crezindu-se cà a serie o literaturà pe infelesul poporului inseamnà a serie o literatura de facturà medie, deci de o mai scàzutà valoare artisticà. Din arti-
      1	Clara Zetkin, Lenin despre artei si culturä, „Cultura proletarä“, an. II, nr. 2 — 3, 1927, p. 116-120.
      2	Ibidem, p. 117.
      3	Ibidem.