RELAJII CEHO-ROMÂNE
497
câutîndu-se o solutie, — tot asa ziarul german Union, din Praga, cu data de 25 oct. 1914 1, publicînd un reportaj despre lazaretul de la mánástirea Strahov, descrie în cuvinte miçcâtoare situatia grea a unui soldat román, care „nu stie decît româneste çi nu se poate íntelege cu nimeni“. Jarník, fiind informât despre continutul foiletonului, farà sâ astepte o alta invitare, face o vizitá la mánástirea Strahov. Adâugâm câ la aceastá data abatele Zavoral, superiorul acestei mánástiri, inca nu stia româneste. Spre surprinderea sa, Jarník íl aflá pe „bietul román íntr-o stare nu tocmai asa de deznádájduitá. Ránitul juca domino ímpreuná cu alti tovarasi si „pe deasupra, precizeazá Jarník, nici nu arâta sâ fie din cei greu raniti“ 2. De unde se vede câ autoarea reportajului fusese peste másurá impresionatá de prezen^a ránitilor, sositi de pe címpurile de lupta.
    Díndu-si seama de .greutá^ile pe care ràni{ii romàni le întîmpinau ín raporturile lor cu personalul medical si spre a le veni cît mai degrabá ín aju-tor, Jarník publica, ín cursul lunii noiembrie 1914, o broçuricâ intitulatá Convorbiri cu soldatii raniti, romàni de origina 3. Publicaba cuprinde, la ínceput, cíteva notiuni de fonetica româneascâ, dupa care urmeazá cele mai uzuale expresii, folosite íntr-o atare situare. Ín speranta ca textul sáu ar putea fi de folos si altor lazarete din Austria, unde se gaseau raniti romàni, Jarník s-a íngrijit personal de difuzarea în mod gratuit a brosurii. Íntr-o scrisoare, adresatá domnisoarei Mela Popea, fiica prof. Popea din Brasov, cu data de 26.XII.1914, cáreia íi trimisese deja brosura, Jarník o roaga sá se intereseze daca Gazeta Transilvaniei çi Românul (Arad) au înregistrat cumva aparitia publicatiei sale si, ín acelasi timp, sá dea la ziarele germane si maghiare din Ungaria urmátorul anun}: : „Prof. universitar din Praga dr. Ion Urban Jarník trimite celor interesati o broçuricâ, care cuprinde niste convorbiri cu soldati raniti de nationalitate romana gratuit si francai. Sá se serie d-sale la Praga, 549 11“ 4. Abia mai tírziu, ziarul Românul din Arad, publicînd o scrisoare a lui Jarník, din 19 martie 1915, o însoteste de o scurtâ çi mágulitoare intro-ducere, ín care serie printre áltele : ,,A cáutat acest prieten al nostru, pe ro-mánii rániti din capitala boemá si vázínd cît au acestia sâ sufere, chiar çi din motivul câ nu se pot íntelege, cu medicii lor $i cu íngrijitorii lor, a scris o brosuricá, ín care se cuprinde, íntr-un chip máestru (cu íntrebári si ráspunsuri, simplu da ori ba), tot materialul pentru convorbirea cu ránitii romàni, de care au medicii si íngrijitorii de lipsá“ 5.
      1	lata cum e descris ránitul román : „Este, ín adevár, mi^cátor : mi?cátor este ?i románul, care ?ade la o parte gemínd, poate cu gíndul al nevastà $i copii. Nu vorbe^te altá limbá, decit cea romàneascà ; nu ?tie nici sà serie, nici sà citeascá. Nu poate sá spuna ce-1 apasá ?i ce-i lipse^te, nu pricepe §i nu se poate ínfelege cu ceilalti. Numai íngrijirea devotatá, de care se bucurà il face sá suporte soarta sa trista §i dacá il vede pe di. abate, atunei un zimbet íi apare pe fa|á". (Vezi Tea Cervenková, Auf detti Prager Berge Sion, „Union", Lili, Praga, Nr, 293 din 25 oct. 1914 §i loan Urban Jarník, §ezátori románesti pe muntele Sion din Praga, Praga, 1915, p. 14). O scurtá prezentare a acestei bromuri face A[ndrei] B[árseanu] in „Transilvania" XLVI (1915), p. 95.
     2	loan Urban Jarník, Sezátori románesti.. . l.c.
3	Dr. Jan Urban Jarník, Rozmluvy s ranlnymi vojiny rumunské národností, Praga, 1914, p. 7.
     4	Vezi epistola lui Jarník càtre Mela Popea, din 26.XII.1914 (Anexa 3).
    5	„Románul", Arad, V, Nr. 65 din 22.III-4.IV.1915.