TRADUCE RILE LITERARE
229
aceasta cà atmosfera creata in Romània in jurul respectivei aparitii editoriale 1-a ajutat pe traducàtor sa se orienteze atit in alegerea scriitorului fran-cez cit si a operei sale, mai ales dacà finem seama cà Jidovul ràtàcitor in variantà romàneascà apare ìnaintea versiunii bulgare.
    IV.	Importanti% mesajului unor opere literare.
    Unele càrfi traduse in limba bulgarà in perioada de care ne ocupàm, pe lingà valoarea lor artisticà, erau purtàtoare ale unui mesaj nou, revolu-iionar, in deplinà consonantà cu sperantele si idealurile emigratici bulgare din Principatele Romàne. Pe aceste coordonate se ìnscrie, de pildà, opera lui N. Gogol Taras Bulba, apàrutà in limba bulgarà la Bràila, in 1872, sub semnà-tura lui Neso Boncev. Traducàtorul isi dà seama cà aceastà operà, fiind cu-prinsà de un inalt patriotism fi evocind deosebite calitàti de barbàrie, curaj si abnegatie, va juca un rol agitatone fi mobilizator in rindul emigrantilor bulgari, va avea asupra lor o puternicà inriurire in spiritul revolutionar al vremii. Publicarea acestei càrfi avea sà intàreascà tot mai mult speranfa in eliberarea Bulgariei de sub jugul otoman. Cazacii lui Taras Bulba ar fi putut deveni pentru emigranti bulgari un exemplu demn de urmat.
    Urmàrind acelaf scop, traducàtorul publicase, tot la Bràila, in 1870, varianta bulgarà a piesei Hotii de Fr. Schiller 1, iar marele bard al poeziei bulgare, Hristo Botev traduce drama KpeMyifuu Kopd, de N. Kostomarov, pe care o publicà la Bucurefti, in 1875.
    Pe lingà mesajul eroico-patriotic in consonantà cu epoca, ìntìlnim in traducerile bulgare fàcute atunci fi un mesaj etico-moralizator impletit cu un suflu protestatar ìmpotriva: asupririi fi tiraniei. De notat in legàturà cu aceasta cà, in tara noastrà, incà din deceniul al treilea al secolului trecut, I. Eliade Ràdulescu milita ca prin intermediul traducerilor sà se ajungà la o perfectiune spiritualà. In ziarul sàu „Curier de ambe sexele“ el aràta cà „traducerile au de cuget sà imblinzeascà obiceiurile, sà derapene prej uditele, sà invece pe om a trài in pace cu ceilalti si in linifte cu sine, sà arate fiecàruia datóriile sale si prin drumul lor sà-1 aducà in treapta cea mai inaltà a vredniciei omului pentru care este fi fàcut“ 2. Aceastà notà dominantà o ìntìlnim, printre altele, in douà lucràri anonime : Genoveva de Brabant fi Pitias si Damon sau prietenie sincera, savurate de-a lungul secolelor in intreaga Europà fi care, in epoca respectivà, au fost traduse fi in romànefte.
    Genoveva de Brabant este o legenda medievalà de origine germanicà, fiind cunoscutà incà din secolul al XV-lea3. In fara noastrà ajunge la sfìrfitul
     1	Neso Bonòev — càrturar de vazà bulgar, intemeietorul criticii literare bulgare in secolul al XIX-lea. §i-a fàcut studiile la Universitarie din Kiev fi Moscova. Tràine! o bunà perioadà In Rusia fi dupà terminarea studiilor, consideràm cà piesa Hofii a tradus-o fie dupà originalul german, fie dupà vreo variantà ruseascà. Cert este cà-i singurul dintre traducàtorii bulgari amintiti mai sus, care n-a tràit in Romània ca emigrant, dar care a folosit posibilitàple ce le oferea tara noastrà emigrantilor stràini : ìsi trimetea aici lucràrile spre a fi tipàrite fi difuzate.
     2	„Curier de ambe sexele", 1837, I, p. 238.
      3	N. N. Condeescu, La legende de Genoviève de Brabant et ses versions roumaines Bucurefti, 1938, ed. II, 1964; Nadezda Andreeva-Popova, Muo¿ocmpaòa.marna TeHoeeea om cpeduo-eeKosHama Aeeenòa do óbAzapcKama «bipoMctìeHCKa cilena, «Foahuihhk Ha Bhluhh HHCTHTyT 3a TearpaJiHOTO HiKycTBO», Sofia, 1960, voi. 3, p. 160 — 290.