STUDIEREA LIMBII RUSE ÍN ROMANIA
323
conversale, prelucrat dupä Johann Friedrich Hartknoch, flo.waiuHue pa3Zo-eopbi. Gespräche von Haussachen (Riga, 1989) 1.
     Activitatea de studiere a limbii ruse continua in prima jumätate a sec. al XIX-lea, in special in epoca Regulamentului Organic, cind incepe sä se predea ca obiect de studiu la Gimnaziul Vasilian din Iasi (din 1828), unde a fost numit ca profesor V. C. Peltechi2, traducätor al mai multor lucräri din rusefte, printre care Abetedar russo-romänesc pentru invàtatura incepàtorilor iubitori de stiìnta acestei lirnbe (Iasi, 1831) 3 ; acesta a predat, cu unele ìntreruperi, pinä in 1852 (alti profesori au fost : Petru Costandache, din 1842, fi Alexandru Wróblewski, in tre 1847—1849). La Bucuresti, limba rusä a fost introdusä ca obiect de studiu la §coala de la Sf. Sava, in 1831, fiind predata la inceput de Petru Kuhnifki, iar apoi de Anton Ceciov (1833—1840) 4. Cu cìtiva ani ìnainte apäruse la Bucuresti o lucrare anonima, Hoeuü eamxcKoü u pyccmü CAoeapb, c npucoeoKyn/tenue m ynompeöumenbiteüiuux na poccuücKOM u pyMbincKOM H3biKe cjioe ti paszoeopoe. Noao cuvinte rusesti si románesti, cu adaugirca cuvintelor si a dialogurilor ce se intrebuinteazä mai adeseori in limba ruseascä si rom&neascá (Bucuresti, in Tipografia de la Cismea, 1829) 5, care a utilizai atít lucrärile lui Strilbitchi, cit fi o cunoscutä gramaticä ruso-romàna, apärutä la Petersburg: PoccuücKo-pyMbiHCKan zpaMMamma... Gramatica ruseascä si romäneascä, inchi-puitä de $tefan Margela (I—II, 1—2, St. Pb., 1827), lucrare de o realä valoare ftiinfificä 6.
     in acelafi timp, limba rusä a inceput sä se predea fi la Academia Mihäi-leanä din Iafi (infiintatä in 1835), aläturi de alte limbi moderne (franceza, germana, greaca) 7, avind, printre alfii, ca profesor pe Alexandru Cofula, autorul primului dictionar mai amplu rus-román (circa 3500 cuvinte) : Nou dictionar de buzunar rus-romàn, Iafi, 1851 8. De altfel, scriitorii fi cärturarii
      1	Vezi I. Moise, Dicfionare si càrfi ruso-romàne din see. al XVIII-lea, LR, V, 1956, nr. 2, p. 109 — 110; V. Vascenco, Influenfe rusesti tn limba tip&riturilor lui Mihail Strilbfchi (Sfirpitul see. al XVIII-lea), SCL, IX, 1958, nr. 2, p. 231—242; Zamfira Mihail, Inceputurile invafàmintului limbii ruse in farà noastrd, „Analele romàno-sovietice", Istorie, XVI, 1962, nr. 1, p. 92—100 ; Idem, Primele scrieri romànefti pentru studiul limbii ruse, SCSt. (Ia§i), XIII, 1962, nr. 1, p. 26—27.
     2	Vezi N. Iorga, Istoria tnvdfàmintului románese, Bucuresti, 1928, p. 192.
      3	D. S[imonescu], Lucràri lingvistice. .., p. 81 — 82. V. C. Peltechi a publicat, pentru lec-turà, de asemenea, SmiUKAonedun poccuùcKo-MondaecKan... Enficlopedie russo-romàna..., Ia?i, 1846; ed. 2, mult ìmbogàtità §i modificata, 1854 (Zamfira Mihail, Inceputurile.. ., p. 32—34).
     4	Vezi Zamfira Mihail, Inceputurile. .p. 96 — 98.
     5	Vezi E. Novicicov, Un manual de limbi rusà din prima jumàtate a secolului al XIX-lea, Rsl, VIII, 1963, p. 487-490.
     6	Vezi Zamfira Mihail, Date noi asupra gramaticii rusesti si romànefti a lui §t. Margela, SC§t. (Iasi), XII, 1961, nr. 2, p. 245 — 251 (cu bibliografia anterioarà).
      7	Vezi N. Iorga, Istoria invàfàmintului. .., p. 257.
     8	Vezi E. Vrabie, Contribufii la studiul lexicografiei ruso-romàne din secolul al XIX-lea, Cui. st. 1962, p. 47 — 57. Manuscrisul rom. nr. 589 de la B.A.R. (ff. 117—136) cuprinde Pyc-CKan zpaMMamuKa, pe care a predat-o N. Voinov la aceastà Academie, probabil in 1850. Cu pu^in timp ìnainte mai inregistràm citeva ghiduri de conversale, cum sint : Anton Pann, Dialog in irei limbi, ruseste, romàneste si turcefte. .. cules din deosebite dialoguri rusesti, tipàrite la Moscova, Bucuresti, 1848; Al. Gianoglu-Lesviodax, Dialoguri romàno-rusesti..., Bucuresti,
1848; Ianache Pashal, Dialoguri si vocabular in trei limbi, romàneste, rusente pi turcefte____
Partea I —III, Bucuresti, 1849 (Vezi Zamfira Mihail, Primele scrieri romànesti. . ., p. 28 — 35; pentru cursul lui Voinov vezi si : Biblioteca Academiei Romàne, Catalogni manuscriptelor romà-nefti. Tomul II, íntoemit de loan Bianu si R. Caraca?, Bucuresti, 1913, p. 352).