STUDIEREA LIMBII RUSE IN ROMANIA
327
reviste, vom prezenta pe scurt principalele realizäri in domeniul studiului stiintific al limbii ruse fi al raporturilor lingvistice ruso-romàne 1. Se poate spune cä in ultimii 20 de ani s-a creat o scoalä de rusisticä romäneascä, ai cärei reprezentanti si-au fäcut specializarea sau au susfinut teze de doctorat atit in universitarie romànefti, cìt fi in cele sovietice (Moscova, Leningrad fi alte centre), fi care s-au afirmat pe plan international la cele trei congrese de slavistica de la Moscova (1958), Sofia (1963) si Praga (1968) fi la alte ìntìl-niri internationale. Lucrärile acestora apar fie in volume — gramatici, dic(io-nare cursuri universitäre, fie in reviste de specialitate din tara noasträ fi din U.R.S.S.
    Dictionare. Dupä mai multe reeditäri ale cunoscutului Dictionar rus-roman al lui M. V. Serghievski fi K. A. Martisevskaia fi paralel cu cele douä edi^ii ale dictionarului lui N. G. Corläteanu fi E.M. Russev, editate la Moscova, rusiftii romàni au publicat mai multe lucräri de acest fel, fi anume : Dictionar rus-romän, vol. I—II, de un colectiv, sub conducerea acad. E. Petrovici fi avìnd ca redactori principali pe Gh. Bolocan fi Tatiana Nicolescu (Bucurefti, 1959—1960, 800 + 752 p., format mare), un dictionar bogat, bazat pe cel publicat sub redactia lui D. N. Ufakov; Dictionar rus-roman, de un colectiv sub red. lui Gh. Bolocan, Bucurefti, 1964 (cu Elemente de morfologie rusà, de Gh. Bolocan); V. Vascenco, Dictionar de buzunar roman-rus (Bucurefti, 1968) fi Dictionar de buzunar rus-roman (Bucurefti, 1969), dictionare de format mediu, acordìnd o atentie deosebitä exactitätii traducerilor ; Gh. Bolocan fi T. Vorontova, Dictionar frazeologic rus-roman (Bucurefti, 1968), primul de acest fel, fi aitele (tehnice, liliput etc.) 2.
    Manuale, cursuri universitäre §i studii de limba rusà contemporanà. Primul manual de acest fel este acela al lui Al. Zacordonef, feful catedrei de limba rusä de la Universitatea din Iasi : Gramatica limbii ruse. Fonetica si morfologia (Bucurefti, 1949), rodul unei indelungi activitäti didactice. Mentionäm apoi cursul practic universitär pentru facilitatile filologice, Limba rusà, alcätuit de un colectiv, sub conducerea Ecaterinei Fodor, fefa catedrei de limba rusä de la Universitatea din Bucurefti (3 vol., Bucurefti, 1962), reeditat recent intr-o formä nouä, mult imbunätäfitä fi imbogätitä : PyccKuü H3biK (4 vol., Bucurefti, 1968—1969). Un colectiv format din Nadejda Mangul, V. Vascenco fi Ion Oitä, a publicat, in douä edi^ii, cursul teoretic Coepe Me wibiü pyccKuü H3bìK (Bucurefti, 1962, 1963), care s-a bucurat de o bunä primire in tara noasträ fi in Uniunea Sovieticä. Aläturi de o serie de manuale de limba rusä pentru facultätile nefilologice, vom mai aminti aici un foarte util indrumätor practic pentru publicul larg, Invàtati limba rusà fàrà profesor de Gh. Bolocan fi T. Vorontova (Bucurefti, 1962, cu discuri), reeditat recent (ed. 2, 1968). Dintre lucrärile de metodicä, mentionäm pe cea semnatä de M. Popescu, T. Botez, L. Dudnicov fi L. Solcänescu [Metodica predàrii limbii ruse, Bucurefti, 1966), cercetärile originale ale lui E. Novicicov (in special, Predarea
     1	In afara lucràrilor de istorie a slavistieii romànefti, citate mai sus, pot fi consultate : Emil Petrovici, Dezvoltarea studiilor de slavistica in fata noastrà in ultimii 15 ani, SCL, X, 1959, nr. 3, p. 333 — 341 ; G. Mihàilà, Slavistica romàneascà dupà 1944 si sarcinile ei actuale (Lucràrile de lingvisticà), Rsl, IV, 1960, p. 5 — 34.
     2	Vezi Mircea Seche, Schifa de istorie a lexicografiei romàne, p. 314 — 316.