DESCRIEREA MICROSISTEMULUI VERBAL 89 Asadar, verbele pozitionale ruses ti, avínd o serie de tico-gramaticale, formeazá un microsistem în care se pot terii semantico-gramaticale, urmatoarele grupe : Pozitia orizontala : Pozitia vericalá : Pozitia açezat : Pozitia suspendat : I jieacaTb CTOHTb CHfleTb BHCeTb Stare rapor-tata la obiect II KJiacTb-nojioacHTb CTaBHTb-nOCTaBHTb caacaTb-nocaAHTb BeuiaTb-noBecHTb Miscare rapor-tata la obiect note comune seman-identifica, dupa cri- UI JlOHCHTbCH-JieHb BCTaBaTb-BCTaTb CaAHTbCH-CeCTb BHCHyTb-nOBHCHyTb Miscare rapor-tata la subiect Verbele din grupa I exprima o stare de repaus çi se construiesc cu substantive sau pronume la cazul prepozi|ional, conexîndu-se ín mod obiçnuit cu prepozi^iile e sau na, iar cele din grupa a Il-a $i a Ill-a, dat fiind ca desem-neazá o miscare, se íntrebuinteaza cu aceleasi prepozitii, substantivul sau pronumele stínd la acuzativ. Asadar, caracteristic pentru acest grup de verbe rusesti ramíne con|inu-tul lor semantic specific — desemnarea pozi^iei în care sínt dispuse obiectele ín spa^iu — orizontal, vertical, asezat si suspendat1. La particularitátile semantico-gramaticale ale verbelor pozitionale se mai pot adáuga únele filiatii sub raportul derivârii : cmaeumb — ecmamb, nojio-Mcunib — AOMCumbCH. Distribuya verbelor pozitionale în context poate fi urmâritâ în tabelul de mai jos : Pozitia Pozitia Pozitia Pozitia Pozitia Verbele orizontalâ verticalâ açezat suspendat pozitionale neacaTb + _ _ _ CTOHTb --- + --- --- CHAeTb --- - + BHCeTb --- - --- + KJiaCTb-nOJIOJKHTb + - --- --- CTaBHTb-nOCTaBHTb --- + --- --- caxaTb-noca/iHTb --- - + --- BeuiaTb-noBecHTb --- - --- + Jio*HTbca-Jie«ib + - --- --- BCTaBaTb-BCTaTb --- + --- --- ca/iHTbca-cecTb --- - + --- BHCHyTb-nOBHCHyTb --- --- --- + 1 Analizînd aici structura semanticà a verbelor pozifionale, nu am examinai toate semni-ficatiile pe care le însumeazâ ele, ci ne-am limitât la sensul lor de bazà. în articolul PyccKuü H3biK e 3epKajie (fipanifyicKoeo, în «PyccKHft snbiK 3a pyôeacoM», 1967, nr. 3, p. 37—42, V. G. Gak abordeazâ problema valorilor figurate aie verbelor în discute.