„MICUL“ ATLAS AL GRAIURILOR POLONE
367
    în ceea ce priveste tehnica prezentàrii materialului, spre deosebire de AJPP, care foloseste hàrti alcàtuite dupa tipul folosit de Gilliéron, MAGP recurge la aceastâ metodà numai ìn mod excepcional. Sìnt preponderante hàrti le cu semne diferite ca formàsi culoare, notìnd unele fenomenecu ajutorul isogloselor sau al spatiilor hasurate. în MAGP existà $i hàrti unde, ìn locul semnelor de acelasi fel, grupate teritorial, se folosesc sparii colorate care acoperà portiunea de teritoriu respectiv. Hàrtile care folosesc aceastâ tehnicà se aflâ mai aies ìn primele volume ale MAGP.
    4.	Se poate pune ìntrebarea dacá experienta càpàtatà in cursul elaboràrii MAGP va fi folosità si in ceea ce priveste Marele atlas al dialectelor polone. Un astfel de atlas ìncà nu existà. Ini^iatorii acestuia, M. Malecki si K. Nitsch, n-au putut fi martorii realizàrii lui, çi nici màcar ai lucràrilor pregàtitoare. Azi, cu atìt mai mult nu se poate vorbi de reluarea acestei actiuni. Ìncà din anul 1950, proiectìnd Mìcul atlas al dialectelor polone, Z. Stieber cerea ca „in timpul lucràrilor de teren pe care le reclama Micul atlas... sà se alcàtuiascà un chestionar (de cel putiti 1 000 de ìntrebàri) pentru marele atlas" l. Presu-punea chiar cà „un anumit numàr de puncte ale acestui mare atlas vor putea fi cu sigurantà prelucrate ìncà ìnainte de anul 1953" 2. Z. Stieber se baza pe faptul cà munca la Marele atlas avea sa fie mai usoarà, pentru cà in timpul activitàtii pe teren legate de MAGP cadrele tiñere aveau sà se formeze si sà capete experien|à. Cu toate cà primele postulate — alcàtuirea chestionarului çi, cu atìt mai mult, prelucrarea unui anumit numàr de puncte — nu au fost ìndeplinite, ideea realizàrii Marelui atlas al graiurilor polone ràmìne ìncà pre-zentà si in anul 1954*. Cu timpul ìnsà, atentia dialectologilor poloni ìncepe sà fie atrasà — in ceea ce priveste elaborarea unor atlase lingvistice — de problema atlaselor regionale. (Cf. atlasele enumerate la punctul 2, precum si atlasele needitate pìnà azi, despre care ne aduc informatii Sprawozdania z Frac Naukowych Wydzialu Nauk Spolecznych PAN, III, Warszawa, 1960, fase. 2—3). Ìncepe sà se contureze ideea cà un mare atlas al dialectelor polone n-ar fi indispensabil. Redàm mai jos pàrerea lui Z. Stieber, pe care o gàsim exprimatà în recenzia la volumul I al atlasului intitulât Atlas gwarowy wo-jewództwa kieleckiego al lui K. Dejna: „Valoarea atlaselor polone regionale este cu atìt mai mare, cu cìt, desi nu se vorbeste despre acest lucru, dialecto-logii poloni au renuntat, cu sigurantà, la ideea alcàtuirii Marelui atlas al dialectelor polone, care s-ar fi deosebit de „Micul atlas" nu prin formà, ci prin numàrul mai mare de hàrti si puncte cartografiate. Hártile MAGP publícate pìnà acum dovedesc cu claritate cà acest atlas oferà un tablou cu totul satisfàcàtor al diferentierilor teritoriului lingvistic polon. Deoarece problematica regionalà va fi ilustratà de càtre atlasele unitâ^ilor teritoriale mai mici (...), marele atlas al dialectelor polone devine inutil, evident, cu condita ca atlasele regionale sà-si ìndeplineascà sarcina“ 4. De asemenea, M. Karas are o slabà
      1	Biuletyn Polskiego Towarzystwa Jçzykoznawczego, XI, 1952, p. 158.
      2	Ibidem.
      3	Vezi. Z. Stieber, Kazimierz Nitsch jako dialektolog, „Jçzyk Polski", XXXIV, 1954, p. 8—19, ìn special p. 16.
4	Rocznik Slawistyczny (Revue slavistique), XXIII, 1964, p. 80 — 85, citatul de la p. 81.
                                        *